Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 5 noiembrie curent, Raportul auditului privind conformitatea devizelor de cheltuieli și alocațiilor pentru investiții ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pe anii 2015-2018, transmite CURENTUL.

Mandatul misiunii de audit s-a rezumat la evaluarea faptului, dacă devizele de cheltuieli și alocațiile pentru investiții au fost executate în conformitate cu cadrul regulator național, precum și cu reglementările interne stabilite de Banca Națională.

Banca Națională a Moldovei este persoana juridică publică autonomă responsabilă față de Parlament. Obiectivul fundamental al instituției constă în asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.

Sistemul de management corporativ al Băncii Naționale este dualist, fiind reprezentat de două organe colegiale de conducere: Consiliul de supraveghere, responsabil de organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale, și Comitetul executiv, care exercită conducerea executivă a Băncii Naționale şi asigură realizarea independentă a atribuțiilor de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege. Consiliul de supraveghere este compus din 7 persoane, iar Comitetul executiv – din 5 persoane, toate fiind desemnate de către Parlament. Trei persoane din componența Comitetului executiv sunt concomitent și membrii Consiliului de supraveghere.

Anual, BNM elaborează devizul de cheltuieli, care reprezintă totalitatea cheltuielilor ce țin de activitatea operațională și de întreținere a instituției, precum și alocațiile pentru investiții, care înglobează mijloacele financiare utilizate în scopul achiziționării și modernizării imobilizărilor corporale și necorporale ale entității, al căror termen de utilizare și prestare este anul gestionar și perioadele ulterioare.

Cheltuielile executate conform devizului de cheltuieli pentru anul 2018 au însumat circa 190,0 mil. lei, nivelul de creștere a lor în raport cu anul 2015 constituind 39%, sau circa 53,0 mil. lei. Tendința ascendentă s-a înregistrat la majoritatea articolelor de cheltuieli. Totodată, evoluția cheltuielilor a fost neuniformă, creșterea cea mai semnificativă înregistrându-se la cheltuielile cu personalul (circa 38,0 mil. lei) și la cheltuielile privind amortizarea (circa 17,0 mil. lei).

Alocațiile pentru investiții sunt divizate în 6 compartimente diferite (tehnica de calcul; produse programate; utilaj și echipament; mijloace fixe de gospodărie; lucrări de reconstrucție, construcție; alte bunuri, servicii și lucrări), în funcție de natura bunurilor, serviciilor sau lucrărilor, ale căror achiziții se programează în anul de referință, precum și pe termen mediu și lung. Dinamica investițiilor executate denotă un trend variabil atât prin valoare, cât și în aspectul tipului de bunuri și servicii. Totodată, per ansamblu, se atestă sporirea alocațiilor pentru investiții în perioada auditată de la 44,5 mil. lei până la 55,0 mil. lei, sau cu 23,6%.

În urma testărilor efectuate, auditul a concluzionat că devizele de cheltuieli și alocațiile pentru investiții au fost executate în conformitate cu cadrul de reglementare sub toate aspectele semnificative cuprinse în aria de audit.

În același timp, fără a influența concluzia generală, auditul a evidențiat unele deficiențe și situații incerte, generate atât de imperfecțiunea cadrului de reglementare, cât și de neconformarea responsabililor la unele prevederi.

Astfel, unele incertitudini au fost identificate la:

atribuirea unor bunuri la categorii de amortizare necorespunzătoare,

executarea cheltuielilor de reprezentanță,

procurarea biletelor avia în direcțiile cu escală,

stabilirea cuantumului primelor de performanță și acordarea primelor unei categorii de personal.

La fel, neîntocmirea rapoartelor de deplasare nu a asigurat pe deplin menținerea memoriei instituționale în cazul deplasărilor de serviciu.

Menționăm că, Curtea de Conturi a înaintat recomandările de rigoare, care urmează a fi implementate de către entitatea vizată în Raportul de audit.

Cristina Pendea