Conform prevederilor Legii nr. 260/2017 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), Instituția Supremă de Audit are mandatul legal de a audita anual:

• Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat;
• Raportul privind fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM);
• Raportul privind bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS);
• Rapoartele consolidate ale tuturor ministerelor.

Importanța auditului financiar în guvernarea publică

Auditul financiar realizat de Curtea de Conturi este un pilon esențial al controlului democratic și un mecanism fundamental în protejarea interesului public. Acest tip de audit oferă o evaluare independentă, obiectivă și profesionistă a modului în care sunt administrate fondurile publice și reflectate în rapoartele financiare.

Aceste misiuni vizează aprecierea măsurii în care situațiile financiare prezentate de ministere oferă o imagine fidelă, completă și conformă cu normele contabile și reglementările aplicabile în sectorul public.

Auditul financiar realizat de CCRM nu se limitează la constatarea unor abateri tehnice, ci oferă un diagnostic complex al bunei guvernări în sectorul public. De la calitatea evidenței contabile până la responsabilitatea managerială, fiecare opinie emisă contribuie la consolidarea democrației financiare în Republica Moldova.

Opinii exprimate și semnificația acestora

Pentru exercițiul bugetar 2024, auditul a fost realizat asupra situațiilor financiare ale celor 14 ministere. Ca urmare a auditurilor efectuate, Curtea de Conturi a exprimat următoarele opinii:

• 1 opinie fără rezerve,
• 12 opinii cu rezerve,
• 1 opinie contrară.

Informații privind dinamica opiniilor exprimate pe parcursul a 4 ani, pe fiecare minister

Sursa: Rapoartele de audit financiar ale CCRM.

Opinia fără rezerve reflectă faptul că situațiile financiare ale instituției auditate sunt conforme, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul normativ aplicabil.

Opinia cu rezerve a fost formulată în cazul în care s-au identificat denaturări semnificative în rapoartele financiare, dar care nu afectează în mod generalizat ansamblul acestora. Aceste denaturări sunt determinate, în principal, de:

• neînregistrarea și evaluarea incompletă a activelor (terenuri, clădiri, bunuri publice);
• erori de clasificare contabilă a cheltuielilor și veniturilor;
• lipsa unei evidențe clare a contribuțiilor în capitalul social al întreprinderilor din subordine;
• aplicarea incorectă a normelor privind uzura și amortizarea mijloacelor fixe.

Opinia contrară – cel mai sever calificativ de audit – a fost emisă în cazul când instituția auditată a prezentat denaturări materiale și omniprezente, ce compromit în mod substanțial credibilitatea și corectitudinea situațiilor financiare.

Tendințe în opiniile de audit

Opiniile de audit formulate pentru anul 2024 reflectă în mare parte persistența unor probleme sistemice și neimplementarea recomandărilor emise de Curtea de Conturi în anii precedenți, în special cele vizând evidența patrimoniului public, evaluarea activelor, clasificarea bugetară și respectarea principiilor contabilității de angajamente.

Misiunile de audit au încurajat instituțiile publice să implementeze sisteme funcționale de control intern managerial și să dezvolte structuri de audit intern veritabile, înlocuind abordările formale cu practici solide de management al riscurilor.

Analiza dinamicii opiniilor formulate de CCRM asupra rapoartelor financiare ale ministerelor relevă următoarele concluzii:

Opinii fără rezerve – rezultate izolate

• Ministerul Finanțelor a fost singurul minister care a obținut constant opinie fără rezerve în perioada 2021–2023. În 2024, însă, opinia s-a modificat în opinie cu rezerve, marcând o deteriorare a calității raportării.
• Ministerul Sănătății a obținut în 2024 prima opinie fără rezerve, după mai mulți ani consecutivi de opinie cu rezerve – un exemplu de progres, ca urmare a eforturilor instituționale.

Opinii cu rezerve – normă generală

Această categorie domină în peisajul auditului public extern. Majoritatea ministerelor, printre care Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Mediului și Ministerul Energiei au primit consecutiv opinii cu rezerve în ultimii ani.

Acest fapt evidențiază menținerea unor disfuncționalități cronice în sistemul de evidență contabilă și gestiune a patrimoniului public.

Opinii contrare – avertismente critice

Aceste opinii reflectă denaturări grave și persistente ale situațiilor financiare și indică necesitatea unei intervenții urgente la nivel de guvernanță, contabilitate și resurse umane.

O evoluție pozitivă semnificativă a fost înregistrată la Ministerul Educației și Cercetării, care a înregistrat o îmbunătățire a opiniei de audit în ultimii doi ani: de la opinie contrară la opinie cu rezerve, ca urmare a corectării parțiale a deficiențelor semnalate anterior.

• Ministerul Culturii a primit opinie contrară în toți cei patru ani analizați (2021–2024).
• Ministerul Educației și Cercetării a înregistrat opinii contrare în 2021 și 2022, cu o trecere la opinie cu rezerve în 2023 și 2024.

Consecințe legale și măsuri ulterioare

În cazul emiterii unei opinii contrare sau a imposibilității exprimării unei opinii asupra situațiilor financiare ale unei autorități sau instituții bugetare, Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 prevede obligații clare:

• Curtea de Conturi remite rapoartele de audit financiar și hotărârile aprobate Parlamentului și Guvernului;
• Autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competența legală de numire în funcție a conducătorului entității vizate este obligată să inițieze o procedură disciplinară față de persoana responsabilă pentru perioada auditată.

Această reglementare urmărește responsabilizarea managerială în domeniul gestiunii financiare publice și consolidarea bunei guvernări în sectorul public.

Impactul auditului

Auditul financiar realizat de CCRM nu se limitează la constatarea unor abateri tehnice, ci oferă un diagnostic complex al bunei guvernări în sectorul public. De la calitatea evidenței contabile până la responsabilitatea managerială, fiecare opinie emisă contribuie la consolidarea democrației financiare în Republica Moldova.

Prin auditurile realizate, Curtea de Conturi, ca Instituție Supremă de Audit, contribuie la îmbunătățirea bunei guvernări, la dezvoltarea sustenabilă a administrației publice și la valorificarea eficientă a fiecărui leu din bugetul de stat.

Tatiana Șevciuc, președintă a Curții de Conturi