Auditorii Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) au prezentat rezultatele a două rapoarte de audit în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice (CCFP).

Constatările Raportului auditului performanței implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională (SNDR) pentru anii 2016–2020 au fost prezentate de către echipa de audit condusă de Tatiana Șevciuc, membru al CCRM.

Echipa CCRM a menționat că auditul a avut ca scop evaluarea performanței realizării obiectivelor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională pentru anii 2016-2020, a mecanismelor de realizare a acestora, precum și identificarea deficiențelor în procesul de implementare a Strategiei și impactul lor asupra obiectivului general.

Analiza implementării SNDR pentru perioada 2016-2020 a scos în evidență dificultăți majore, care necesită a fi soluționate, pentru eficientizarea guvernanței în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, evaluând gradul de realizare a Strategiei, CCRM constată că, din totalul de 44 de acțiuni incluse în planul de acțiuni, 28 de acțiuni au fost realizate integral, 11 – parțial, iar 5 acțiuni au rămas nerealizate.

Republica Moldova și-a asumat angajamentul de a consolida integrarea economică cu Uniunea Europeană (UE) în baza Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană și Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, auditul constatând unele deficiențe și problematici, care afectează obținerea progreselor în acest domeniu. Astfel, din totalul de 27 de acțiuni prevăzute în Planul Național de Acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere, în perioada anilor 2017-2019, 21 de acțiuni au fost realizate, iar 6 au rămas nerealizate, rata de implementare constituind 78%.

Auditul a constatat că pe parcursul anilor 2016-2020:

nu s-a reușit regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raioanele țării, procesele fiind anevoioase și lente;
nu a fost elaborat Planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale;
s-a aprobat cu întârziere noul Concept de dezvoltare regională cu trecerea la o nouă abordare Strategică;
nu a fost aprobată noua Strategie și modificările la Legea cu privire la dezvoltarea regională.
Curtea de Conturi a concluzionat că, deși, au fost raportate unele progrese în dezvoltarea regională, instituțiile responsabile de implementarea politicii în acest domeniu se confruntă cu un șir de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor prestabilite.

Rezultatele celui de-al doilea raport de audit al conformității privind gestionarea patrimoniului public de către Întreprinderea de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor” (ASD) în anul 2020 au fost prezentate de către echipa de audit condusă de Viorel Chetraru, Vicepreședinte al CCRM.

Ca urmare a activităților de audit efectuate, s-a atestat că din cauza lacunelor existente în sistemul de guvernanță și control intern al întreprinderii, unele activități, tranzacții financiare și evenimente economice, realizate de ASD în anul 2020, nu au respectat, în toate aspectele semnificative, reglementările normative aplicabile. Astfel s-a atestat că:

sistemul de planificare și executare a veniturilor, creat de autoritatea centrală de specialitate pentru întreținerea activității operaționale ale ASD, este unul preponderent bazat pe proporție din volumul și costul lucrărilor executate de antreprenori și mai puțin pe necesități reale de finanțare a cheltuielilor, generând în anul 2020, un exces de venituri, obținute din resursele financiare alocate din bugetul de stat pentru întreținerea și reparația drumurilor, de cca 21,1 mil. lei;
mijloacele financiare necesare pentru administrarea drumurilor publice naționale, în sumă totală de 16,9 mil. lei, au fost planificate, aprobate și alocate în baza practicilor anterioare, bazate pe sume fixe, nefiind întocmite calculele și justificările de rigoare;
veniturile pentru îndeplinirea funcției de beneficiar la lucrările de întreținere a drumurilor publice au fost calculate și majorate neconform cu cca 10,8 mil. lei, dat fiind includerea neregulamentară în baza de calcul a TVA;
utilizarea mijloacelor financiare în sumă de 3,8 mil. lei, în scopuri generale și administrative, în lipsa coordonărilor de rigoare cu ministerul de resort, a generat executarea neconformă a Programului lucrărilor de proiectare a drumurilor publice naționale pentru anul 2020;
unele alocații bugetare în sumă totală de 33,1 mil. lei, au fost înregistrate în evidența contabilă neconform, dublu, atât la contul de venituri din vânzări, cât și la contul altor venituri din activitatea operațională, precum și atât la contul de cheltuieli administrative cât și la contul altor cheltuieli din activitatea operațională.
Programul lucrărilor de proiectare a drumurilor publice naționale nu a fost implementat în conformitate cu obiectivele trasate, dat fiind: i) includerea a 11 lucrări de proiectare în valoare totală de 17,7 mil. lei, neprevăzute, și ii) eșuarea a 14 proceduri de achiziții a lucrărilor de proiectare în valoare totală de cca. 29,3 mil. lei.

Lipsa unor obiective clare de asigurare a continuității activităților operaționale , investițiile în 111 proiecte privind reparația drumurilor publice, în valoare totală de cca 71,2 mil. lei, efectuate începând cu anul 2007, până în prezent au rămas a fi înregistrate ca active în curs de execuție, care nefiind finalizate, nu contribuie la dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rețelei rutiere.

De asemenea, la compartimentul bunei gestiuni a patrimoniului public, auditul relevă că potrivit deciziei irevocabile a Curții Supreme de Justiție, a fost pierdut dreptul de proprietate a statului și gestiune economică a ASD asupra bunului imobil amplasat în mun. Chișinău, strada Bucuriei 12A, etajul 3, unde își desfășoară până în prezent activitatea întreprinderea de stat. Pierderea dreptului de proprietate a statului asupra bunului imobil, a condiționat apariția unor cheltuieli cu chiria de 1,5 mil. lei, precum și apariția unor riscuri reale de cheltuieli suplimentare de cca 16,5 mil. lei, rezultate din atragerea întreprinderii în calitate de pârât în trei litigii naționale, pentru folosirea încăperilor administrative, în perioada 2014 – 2019.

În final, Curtea de Conturi a conchis că, obiectivul general trasat de Parlament și preluat de Guvern „80% din drumuri naționale în stare bună şi foarte bună, până la sfârșitul anului 2020, nu există drumuri rele și foarte rele”, a fost compromis, din cauza nerealizării Planurilor de acțiuni privind implementarea documentelor de politici, iar raportul calității drumurilor în starea rea și foarte rea a sporit de la 27,2% la 47,3%, din contul diminuării celor în stare bună și mediocră.

Comisia de control al finanțelor publice a punctat importanța implementării recomandărilor înaintate de către auditori, pentru a asigura conformitatea, eficiența și controlul utilizării banului public destinat întreținerii și modernizării infrastructurii rutiere.