Primăvara mai este numit și anotimpul căpușelor. Muşcătura de căpuşă poate fi extrem de periculoasă atât pentru copii, cât şi pentru adulţi. Cele mai expuse riscului de a fi mușcați de căpușe sunt persoanele care practică activități în aer liber, cum ar fi: camping în natură, pescuit sau vânătoare, informează CURENTUL.

Contactată de reporterul nostru pentru a afla la ce riscuri suntem expuși atunci când ieșim la plimbare în parcuri sau pe malul lacurilor, medicul epidemiolog , Victoria Slivinschi, secția Supravegherea epidemiologică a bolilor extrem de contagioase, zoonoze și parazitoze, direcția prevenirea și controlul bolilor transmisibile în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică a oferit detalii:

„În perioada martie –iunie căpușele sunt foarte active. Odată cu ridicarea temperaturilor trebuie să fim foarte atenți când mergem în pădure, în parc sau în spațiile amenajate pentru odihnă, pentru că putem fi înțepați sau mușcați de anumite insecte, în special căpușele. În general, muşcătura de căpuşă nu este dureroasă. Mulţi oameni nu o observă deodată, deoarece insecta secretă neurotoxină în timpul ataşării de „gazdă” pentru a face muşcătura insesizabilă, provoacă slăbirea muşchilor sau paralizie. Muşcătura de căpuşă în sine cauzează simptome abia după ce căpuşă se desprinde şi cade. Persoana poate observa înroşire locală, mâncărime și arsură”, spune medicul.

Medicul epidemiolog recomandă ca, în cazul în care am fost înțepați de o căpușă, să nu încercăm să o scoatem singuri, ci să ne adresăm cât mai urgent la un specialist, deoarece este posibil ca o parte din corpul ei să rămână sub piele, iar consecințele pot fi grave. În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă. La efectuarea procedurilor de înlăturare a căpușei nu se recomandă răsucirea, smulgerea, strivirea acesteia, de asemenea aplicarea uleiurilor, ojei, etc. Aceste proceduri ar putea determina vărsarea conținutului stomacal al căpușei în rană și, implicit, transmiterea bacteriilor sau virusului.

„Căpuşele sunt antropode mici de 2,5- 14 mm, care se hrănesc cu sânge. Acestea transportă o serie de boli, fiind pe locul doi după ţânţari la nivel mondial ca grad de pericol asupra sănătăţii. Nu înţepătura cauzează infecţia, ci toxinele, secreţiile, microorganismele pe care le conţine saliva căpuşelor. Ponderea de contaminare cu agentul cauzal al borreliozei Lyme la căpușele care prezintă pericol pe teritoriul țării este relativ înaltă (20%-30%).Semnul cel mai frecvent al bolii Lyme este „eritemul migrator”. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, uneori având aspect de „semn de tras la țintă”: cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă”, a spus Victoria Slivinschi.

Tratamentul mușcăturii de căpuşă depinde de durata ataşamentului, tipul de căpuşă, bolile care au fost observate în comunitate şi simptomele dezvoltate. De asemenea, este important agentul patogen transmis prin înţepătură. Tratamentele pot fi: curăţarea locală şi aplicarea unei creme antibiotice, pentru mâncărime se recomandă preparatele care conţin difenhidramina, sub formă de creme sau capsule orale, antibioticele orale pot fi prescrise pentru anumite boli, alte tratamente includ teste detaliate de sânge, fluide, medicamente şi chiar internare.

„Pentru a evita mușcăturile de insecte ar fi bine ca persoanele să urmeze următoarele măsuri de prevenție: să evite sau să reducă la minim expunerea la mușcarea de căpușă. La întoarcere din natură obligatoriu să verifice hainele și lingeria de corp la prezența căpușelor, să inspecteze minuțios corpul în fața oglinzii, la copii – îndeosebi a regiunilor cu piele fină (sub braț, regiunea inghinală, genunchi, abdomen, gât şi cap), să pieptene minuțios părul cu un pieptene des, să inspecteze animalele de companie, să respecte regulile de igienă – primirea dușului, spălarea hainelor. Riscul de infectare este mai mic atunci când căpușa este detectată și îndepărtată imediat. Folosiţi un produs repelent. Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni. Folosiţi haine şi pături pentru picnic deschise la culoare, pentru a putea detecta uşor căpuşele. Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur. Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc. Inspectați periodic tegumentele pentru a depista și îndepărta cât mai rapid căpușele”, a conchis medicul epidemiolog Victoria Slivinschi.

Mihaela Grosu