Fiind conștienți de dependența omului de diversitatea biologică, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (O.N.U.) la 20 decembrie 2000 a proclamat data adoptării Convenției pentru Diversitatea Biologică. Astfel, ca importanța protecției și conservării biodiversității să fie cunoscută la nivel mondial, în fiecare an, la data de 22 mai se celebrează Ziua Internațională a Biodiversității, transmite CURENTUL.

Tematica acestui an cu genericul „Biodiversitatea noastră, alimentația noastră, sănătatea noastră”, are scopul de a evidenția importanța agrobiodiversității pentru o alimentație sănătoasă, factor cheie în dezvoltarea sustenabilă a ecosistemelor agricole și sporirea bunăstării omenirii.

În ultimii 100 de ani, mai mult de 90% din soiurile de culturi au dispărut din câmpurile fermierilor. Jumătate din rasele multor animale domestice au fost pierdute și toate zonele principale de pescuit ale lumii sunt exploatate acum la limitele lor sustenabile sau peste acestea.

Diversitatea genetică a formelor locale și a varietăților de plante cultivate este cea mai importantă parte din biodiversitatea planetei, care asigură milioane de oameni cu produse alimentare și reprezintă о sursă garantată de existență a generațiilor prezente și viitoare.

Soiurile locale ale plantelor cultivate s-au format în urma selecției artificiale, efectuată de populația rurală de-a lungul mai multor secole. Formele locale, fară îndoială, reprezintă о bogație națională și într-o măsură diferită asigură securitatea alimentară a populației.

De-a lungul secolului trecut, în Republica Moldova, cât și în alte tări, au avut loc schimbări profunde în sectorul agrar. Intensificarea producției agricole, utilizarea soiurilor înalt productive și a hibrizilor au substituit treptat soiurile tradiționale de pe cîmpuri. În prezent, spectrul și compoziția lor au crescut semnificativ, cu toate acestea, pentru unele specii încă s-a mai păstrat un anumit nivel de diversitate.

În prezent, resursele genetice vegetale sunt supuse unui pericol de dispariție sau de reducere semnificativă a numărului de populații și de eroziune genetică, exprimată prin pierderea unor gene și combinații de gene aflate în soiurile vechi de culturi agricole, adaptate la condițiile locale sau în rudele sălbatice ale plantelor cultivate.

Să ne facem timp să contemplăm frumusețea și complexitatea speciilor din jurul nostru, recunoscând că, deși suntem consumatori, uneori „înrăiți”, avem datoria să trezim dragostea față de natură, să o cultivăm ca să transmitem generațiilor viitoare un tezaur variat al speciilor.

Cristina Parfeni