Circa 15 637 persoane au fost tratate definitiv de hepatita B, C și D, în perioada 2016 – 2019, iar alți 2128 de pacienți continuă în prezent tratamentul antiviral. Aceste rezultate pozitive se datorează schemei noi de tratament al bolnavilor de hepatite cronice și ciroze hepatice virale B, C și D, lansată în anul 2016.

Noua schemă de tratament cu preparate de ultimă generație a diminuat esențial costurile pentru preparatele antivirale utilizate și a crescut semnificativ rezultatele tratamentului, cu o eficacitate de circa 90% pacienți tratați. Tratamentul este accesibil pentru toți pacienții din toate raioanele și municipiile republicii.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale îndeamnă toți pacienții bolnavi de hepatită virală sau purtători de virus, indiferent dacă figurează sau nu pe lista de așteptare pentru a primi tratament împotriva hepatitei virale, să se adreseze ACTIV la medicul infecționist, conform locului de trai, pentru reevaluarea stării de sănătate. Comisia specializată a Ministerului va comunica pacientului decizia privind data inițierii tratamentului oferit gratuit de către stat și schema de tratament indicată.

De asemenea, începând din luna august, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale va iniția screeningul la hepatite virale pentru persoanele din grupurile de risc, care va permite diagnosticarea precoce și încadrarea promptă în tratamentul antirival.

Menționăm că, în anul 2019, în Republica Moldova au fost înregistrate în total 2957 cazuri noi de hepatite virale, dintre care 1937 (65,5%) cazuri reprezintă hepatite virale B, C și D. În primul semestru al anului 2020 au fost înregistrate 3 cazuri cu hepatită virală B acută, 18 cazuri cu hepatită virală C acută, 214 cazuri cu hepatita virală B cronică.

Hepatita este o boală infecțioasă de natură virală, microbiană sau toxică a ficatului care constă în distrugerea celulelor hepatice și poate duce în timp la apariţia cirozei sau a cancerului hepatic. Există 5 tipuri de hepatită – A, B, C, D sau E (viruşii HVA, HVB, HVC etc.). Hepatita A, spre exemplu, poate fi contactată prin alimente sau apă contaminate, în acest caz igiena jucând un rol principal în reducerea riscului de îmbolnăvire. Hepatita B se transmite în urma contactului cu sânge sau fluide provenind de la o persoană bolnavă, precum şi de la mamă la copil în momentul naşterii. Hepatita C se transmite în principal prin contactul cu sânge infestat şi, în cazuri foarte rare, prin contact sexual sau la naştere.

Hepatita virală este una dintre principalele cauze ale decesului la nivel global, reprezentând 1,34 milioane de decese pe an – adică mai mult decât HIV / SIDA, tuberculoză sau malarie. Circa 90% dintre persoanele care trăiesc cu hepatită B și 80% care trăiesc cu hepatită C nu cunosc despre statutul de boală, ceea ce duce la posibilitatea reală de a dezvolta o boală hepatică fatală sau cancer hepatic.

Răspunsul național în combaterea hepatitelor virale se realizează prin implementarea Programului Național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern la 26 mai 2017 și are ca scop reducerea morbidităţii prin hepatitele virale B, C şi D acute, cronice și ciroze, inclusiv cu minimizarea consecințelor socio-economice.

Astăzi, 28 iulie, este marcată Ziua Mondială de luptă împotriva hepatitei, care oferă oportunitatea de a informa publicul despre riscul de infectare cu hepatitele virale și a promova testarea populației la hepatitele virale, cunoașterea statutul și adresarea pentru tratamentul antiviral. Tema Zilei din acest an este „Viitorul fără hepatită”, cu un accent puternic pe prevenirea hepatitei B (HVB) în rândul mamelor și a nou-născuților.

De Ziua Mondială a Hepatitei, Organizația Mondială a Sănătății reiterează necesitatea menținerii serviciilor de vaccinare, testare și tratament a hepatitelor, inclusiv în perioada pandemiei COVID – 19, pentru asigurarea unui viitor fără hepatită.