Anual „Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale” se sărbătorește pe data de 13 octombrie, dată stabilită prin rezoluţia Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, ca mijloc de promovare a unei culturi globale cu privire la reducerea efectelor acestor fenomene, inclusiv prevenirea, atenuarea efectelor şi pregătirea împotriva dezastrelor.

Această zi a fost instituită, prin Rezoluţia 64/200, din 21 decembrie 2009, a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

La cea de-a treia Conferinţă mondială a ONU privind reducerea riscului producerii de dezastre, desfăşurată în martie 2015, în Sendai, Japonia, s-a convenit la nivel public asupra faptului că dezastrele produc pagube serioase, în principal, la nivel local şi poartă un potenţial semnificativ în provocarea de pierderi de vieţi omeneşti, precum şi serioase probleme sociale şi economice. Dezastrele cu debut brusc generează deplasarea a milioane de oameni în fiecare an, conform www.un.org. În perioada 1 iulie 2009-30 iunie 2010, au fost înregistrate 394 de evenimente încadrate condiţiilor hazardului natural şi care au afectat peste 203 milioane de persoane, generând pierderi economice de 77,9 miliarde de dolari americani, potrivit https://www.preventionweb.net/.

Pentru gestionarea dezastrelor la nivel local, unde riscurile sunt cele mai mari, este necesară consolidarea capacităţii mecanismelor de răspuns. În aceste sens sunt implementate acţiuni orientate pentru reducerea riscului dezastrelor, a riscului dezastrelor la scară mică şi la scară largă, a celor cauzate de accidente provocate de om sau din cauze naturale, precum şi a celor legate de mediu, a pericolelor şi a riscurilor tehnologice şi biologice.

Ziua internaţională pentru reducerea riscului dezastrelor este dedicată actului de guvernare. Cuantificarea bunei gestionări a riscurilor privind producerea dezastrelor este regăsită în vieţile omeneşti salvate, reducerea numărului oamenilor afectaţi de dezastre şi prin pierderi economice scăzute. Pandemia cu noul coronavirus şi urgenţa privind schimbările climatice necesită o viziune clară, planuri de acţiune şi instituţii solide care să acţioneze pe baza dovezilor ştiinţifice pentru binele public.