Lucrurile demne de apreciere și minusurile Legislaturii XX au fost analizate în cadrul dezbaterilor publice organizate de agenția de presă IPN, transmite CURENTUL.

În cadrul dezbaterilor, vice-directorul Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice, Victor Juc, politologul Alexandru Solcan, analistul politic și membrul primului Parlament, Anatol Țăranu și expertul în politic publice, Ștefan Gligor, au analizat activitatea Parlamentului în acești 4 ani de activitate.

„Cred că, activitatea Parlamentului trebuie analizată pe mai multe coordonate: această Legislatură nu se deosebește cu mult de celelalte. Și altele au adoptat Legi care se află și astăzi în dezbatere. Pe altă parte, ține coordonata de activitate a Parlamentului de la început, când la alegerile din 30 noiembrie a fost exclus un concurent electoral care ar fi putut avea o fracțiune bună în Parlament. Parlamentul a format o coaliție minoritară. Am avut la capitolul ceva nou o coaliție bipartită. Parlamentul de astăzi intră în istorie ca unul care s-a reformatat mult, iar fracțiunile care au intrat cu un număr mic de deputați acum s-au extins mult. Au fost formalizate grupurile parlamentare ceea ce nu s-a făcut până acum”, a spus Victor Juc.

„Dacă e să comparăm acest Parlament cu celelalte, trăsătura distinctivă este acel traseism în Parlament. Ce s-a întâmplat cu fracțiunile Parlamentare în această legislatură nu s-a mai întâmplat. Republica parlamentară nu întru totul convine cu starea lucrurilor și istorico-culturală a societății moldovenești. Ei mai mult îi convine o republică prezidențială, în formula parentală care o acceptă RM. Anume de aici și vin devieri serioase care au loc în cadrul funcționării Parlamentului. Din păcate, actul dezbaterii parlamentare este unul profund formal. Nu avem un Parlament al RM cu dezbatere deschisă. În mod automat se ștampilează Legile”, a spus Anatol Țăranu.

„În Legislatura precedentă a fost votat Acordul de Asociere. S-ar părea că trebuia să se meargă pe această cale, dar am aflat de criza financiar-bancară și aceasta a explodat societatea din RM: Un alt moment a fost războiul hibrid la care am făcut parte. Au fost Guverne care nu au durat mult. În societatea s-au schimbat opiniile și partidele europene se aflau în scăderea încrederii. Au fost mari presiuni de organizare a anticipatelor. Ele ar fi adus în Parlament partide pro-ruse. Parlamentul actual a reușit să depășească această situație complicată. Guvernul instaurat la începutul 2016 a reușit să stabilizeze situația. Am văzut că Parlamentul și-a schimbat designul cu fracțiunile. Marele rateu este cursul european care nu a fost introdus în Constituție”, a spus Alexandru Solcan.

„Am ajuns în situația când Parlamentul nu mai este un Parlament. Activitatea acestuia trebuie privită prin prisma a 2 articole. Art. 2 din Constituție, unde este prevăzut că suveranitatea națională aparține poporului RM. Nu cred că Parlamentul este o instituție, ar fi când ar respecta Legea RM în interesul cetățeanului. Dacă analizăm activitatea Parlamentului, vedem că fiecare pachet de Legi adoptate încalcă prevederile din Acordul de Asociere. Al doilea articol, art. 339 din Codul Penal. Noi suntem într-o situație când vorbim de lucru grave și avem această uzurpare a puterii în stat”, a spus Ștefan Gligor.

Cristina Parfeni