O formă importantă de intervenție a statului în economie reprezintă facilitățile fiscale, prin intermediul cărora se dimensionează impozitele și taxele cuvenite bugetului pentru a ajuta la stabilizarea economică, inclusiv în perioadele de criză, dar și  impulsionarea dezvoltării unor sectoare și ramuri economice cu potențial de creștere, precum și în scopul atragerii investițiilor și dezvoltării economiei naționale.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM), la data de 2 august curent, a examinat Raportul auditului conformității administrării sistemului de facilități fiscale în anii 2020-2021

Deficiențe și puncte slabe au fost atestate în managementul de administrare a sistemului de facilități fiscale, cauzate atât de  lipsa unui cadrul normativ care să  asigure o reglementare a tuturor etapelor procesului de administrare a sistemului de facilități, cât și de estimarea fragmentată a costurilor bugetare ale facilităților, ceea ce a diminuat din  transparența cheltuielilor publice, suportate de stat.  Un alt aspect vulnerabil este lipsa unor evaluări ale impactului generat de acordarea facilităților.

Pe baza Registrului unic al facilităților fiscale, prezentat de către Ministerul Finanțelor, se relevă că per ansamblu Codul fiscal, dar și alte acte normative prevăd 384 de tipuri de facilități, dintre care, doar cele estimate valoric în număr de 145 de tipuri, însumează 12,9 mld. lei. Din numărul total al  facilităților existente, în anul 2020, de către organul fiscal au fost administrate 217 tipuri de facilități.

Din cele 217 tipuri de facilități fiscale, SFS nu a estimat costurile bugetare la 141 facilități fiscale, deși Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023, prevede realizarea acțiunii privind dezvoltarea unei baze de date a tuturor facilităților fiscale și vamale, cu estimarea costurilor bugetare aferente acestora, cu termenul de implementare fiind stabilit  luna martie 2021. Mai mult de atât,  nu există o foaie de parcurs  pentru  realizarea graduală a acestei sarcini.

Concomitent, de către SFS în anul 2020 au fost estimate costurile la 76 de facilități fiscale în valoare de 2,3 mld. lei, auditul constând că aceste date conțin erori semnificative.

Astfel, la unele tipuri de facilități valoarea a fost incorect majorată cu 519,7 mil. lei, dintre care cea mai semnificativă eroare se constată la calcularea scutirilor acordate gospodăriilor țărănești. Prin urmare, organul fiscal în loc să estimeze scutirea de impozit, a raportat incorect venitul impozabil al gospodăriilor, iar suma fiind  majorată eronat cu 345,4 mil. lei. La fel, auditul a constatat că la alte tipuri de facilități fiscale, SFS a subestimat valoarea cu 537,1 mil. lei, greșeli cauzate atât de erorile tehnice, cât și urmare a comunicării defectuoase între Ministerul Agriculturii și organul fiscal.

Concomitent, nu există metodologii de calculare și calcule argumentate aferente costurilor bugetare pentru unele facilități raportate în sumă de aproape 1 mld. lei.

Auditul a constatat cazuri de aprobare a unor facilități fiscale în lipsa argumentărilor și motivării instituirii acestora, drept exemplu – scutirea de la plata accizului la azotul și oxigenul produs pe teritoriul țării. Astfel, în anul 2020, un agent economic a fost scutit de circa 9 mil. lei, fără o claritate vizavi de scopul acordării acestei facilități și impactul ei.

La fel, se constată lipsa unor documente de politici sau strategii care să prevadă dezvoltarea ramurilor care beneficiază de facilități fiscale. În acest context se exemplifică situația constatată la acordarea scutirii de la plata accizului la alcoolul etilic nedenaturat, utilizat de agenții economici la fabricarea produselor de parfumerie și cosmetică. Deși, în perioada anilor 2018-2019, Ministerului Agriculturii a adresat periodic demersuri Ministerului Finanțelor privind necesitatea modificării Codului Fiscal și anularea acestei scutirii, menționând că această facilitate este una inoportună și ineficientă, însă, aceste demersuri nu au fost luate în considerație de Ministerul Finanțelor la elaborarea politicii bugetar fiscale, sau la alte modificări efectuate în Codul Fiscal.

Nu au existat și reglementări clare vizavi de procesul de acordare a scutirilor sus-menționate, în aceste condiții, în anii 2020-2021, Ministerul Agriculturii a aprobat înlesniri în valoare de  aproape 900 mil. lei.

La fel, nu a  existat o conlucrare mutuală între Ministerul Agriculturii și SFS referitor la coordonarea acestei scutiri. În anul 2020 Ministerul Agriculturii a adresat un demers către organul fiscal prin care se solicita coordonarea scutirii de plată a accizului pentru unii agenți economici, în valoare de 466,1 mil. lei, însă SFS infirmă recepționarea acestuia. Ca urmare, Ministerul Agriculturii a acordat scutire de aproape jumătate de miliard de lei, în lipsa răspunsului oficial de la organul fiscal și coordonării acestei scutiri.

În final, Curtea de Conturi a constatat că autoritățile statului nu au manifestat o preocupare corespunzătoare privind instituirea unui proces funcțional, orientat spre o administrare judicioasă a tuturor tipurilor de facilități fiscale.