Analizând situaţia epidemiologică actuală de la nivelul Uniunii Europene, privind evoluţia Gripei aviare, precum și înregistrarea la începutul anului a unui focar în Republica Moldova, s-a confirmat încă o dată rolul primordial pe care îl are migraţia păsărilor sălbatice în transmiterea şi propagarea virusului Gripei aviare, în special a speciilor de apa (palmipede).

Riscul cel mai ridicat de introducere a Gripei aviare în Republica Moldova, este pe culoarele de migraţie a păsărilor sălbatice. Bazinul Prutului inferior cuprinde cele mai importante trasee de migraţie a păsărilor. Există şi numeroase culoare locale de migrație.

Lunca Prutului, lunca Nistrului, bazinul Costești-Stînca, situl Otaci-Holoșnița, lacuri de acumulare Ghidighici, Cuciurgan, Sălaș, Ialpug, Congaz sunt locațiile în care, în Republica Moldova, există cea mai mare densitate de păsări sălbatice, și anume specii de păsări cuibăresc, specii de păsări sălbatice de apă, specii care migrează prin aceste locații.

Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor colaboreaza cu autoritatile administratiei publice locale pentru a informa populaţia, în scopul prevenirii apariţiei imbolnăvirilor de Gripă aviară la păsări.

Pentru prevenirea apariției gripei aviare, crescătorii şi deţinătorii de păsări (gospodării ale populaţiei) sunt obligați să ia o serie de măsuri de biosecuritate pentru evitarea transmiterii şi propagarea virusurilor gripei aviare, după cum urmează:

păsările vor fi menţinute în interiorul curţilor, fără a fi lăsate libere în afara acestora;
interzicerea adăpării păsărilor domestice din rezervoarele de apă de suprafaţă accesibile păsărilor sălbatice;
se va avea în vedere chiar limitarea perimetrului din interiorul curţii la care au acces păsările, respectiv să fie menţinute în adăposturi închise sau cel puţin în spații îngrădite;
se interzice accesul păsărilor domestice, în special al raţelor şi gâstelor, la luciuri de apă, lacuri, bălţi, râuri şi orice altă amenajare hidrologică artificială sau naturală;
hrănirea păsărilor se va face în spaţii închise/acoperite la care nu au acces păsările sălbatice;
hrana folosită va fi depozitată în spaţii inchise evitandu-se accesul păsărilor sălbatice, inclusiv al “speciilor punte” ( vrăbii, ciori, porumbei, coţofene, etc.);
interzicerea intrării mai multor persoane în zona de exploatare a păsărilor domestice. Mișcările se vor limita la o singură persoană;
prevenirea contactului cu mamiferele, inclusiv animale de companie;
toate cazurile de imbolnăvire sau moarte la păsările din orice specie sau mamifere, din curtea proprie, vor fi anunțate fără întarziere medicului veterinar din circumscripțiile sanitar- veterinare teritoriale ;
toate cadavrele de păsări şi mamifere sălbatice depistate, se anunţă fără întârziere medicului veterinar;
separarea curţii păsărilor de adăposturile pentru porci, deoarece transmiterea virusului gripal de la păsări la om se face printr-o gazdă intermediară, care se presupune că este porcul;
distribuirea păsărilor resturilor furajere de la porci şi invers este interzisă;
procurarea cărnii de pasăre, ouă şi produse din carne de pasăre se va face numai din unități autorizate sanitar-veterinar;
vânzarea cărnii, produselor din carne, inclusiv a ouălor în spații neautorizate (comerţ stradal ilicit ) este interzisă;

Factorii care pot contribui la răspândirea virusului

Păsările sălbatice, în special a celor acvatice, care sunt considerate rezervorul natural de virus pentru gripa aviară, pot transporta virusurile în tractul respirator sau intestinal, dar acestea nu se îmbolnăvesc în mod obișnuit, ceea ce le permite să elimine viruși pe distanțe lungi.

Virusul Gripei aviare se transmite de la păsările migratoare, păsările bolnave, cadavrele, secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate, apă, furaje, echipamente, adăposturile şi mijloacele de transport care au fost în contact cu virusul.

Semnele clinice a bolii:

păsările bolnave nu mai consumă harnă, nu mai beau apă;
respiraţie dificilă, tuse, febră;
eliminări seromucoase din cioc;
inflamaţia crestei şi a bărbiţelor;
pete de sânge pe pielea picioarelor;
diaree (găinaţ lichid);
paralizii ale picioarelor şi aripilor, răsucirea gâtului;
scăderea ouatului şi schimbarea formei oului (coajă moale, deformată, pigmentaţie neuniformă).

Modificări la păsările sacrificate:

hemoragii cu acumulări de lichid gelatinos sub piele în regiunile capului, gâtului;
căile respiratorii (plămânii, mucoasa laringelui, mucoasa traheei) şi intestinele sunt inflamate cu hemoragii sub formă de pete;
pe pancreas, rinichi şi inimă pot fi observate hemoragii (pete de sânge).

Măsurile efectuate după confirmarea bolii:

toate păsările din exploataţie se sacrifică, toate păsările care au murit sau care au fost sacrificate, toate ouăle se distrug;
furajele, aşternutul, gunoiul de grajd se distrug;
Gripa aviară este o boală transmisibilă şi la om.

Măsurile necesare de întreprins în scopul protecţiei populaţiei umane:

respectaţi normele de igienă veterinară în adăposturile păsărilor şi animalelor domestice;
respectaţi igiena personală;
spalaţi cu apa si sapun mâinile, mai ales dupa contactul cu pasarile;
cumpăraţi carne de pasăre, ouă şi produse din carne de pasăre numai din magazinele autorizate;
spălaţi mâinile cu apă caldă şi săpun după fiecare contact cu păsările;
spălaţi suprafeţele contaminate şi utilizaţi antiseptice şi dezinfectante, ceea ce asigură distrugerea virusului gripal în decurs de câteva minute.

REȚINEȚI!

Cele mai critice momente de izbucnire a focarelor de Gripă aviară este perioada migrării păsărilor sălbatice.
Toate cazurile de suspiciune, morbiditate şi mortalitate a păsărilor vor fi anunțate medicului veterinar sau administrației publice locale.
Gripa aviară nu se tratează.