Condiţiile climatice din ultima perioadă au creat condiţii favorabile pentru dezvoltarea majorităţii bolilor culturilor agricole. Cantitatea precipitaţiilor căzute pe o mare parte a teritoriului țării a constituit 9-30 mm. Ploile căzute, izolat însoțite de grindină, au provocat şi vătămarea culturilor agricole, iar rănile servesc drept porţi de pătrundere a infectiilor, atât de natură micotică, cât şi bacteriană. Una dintre cele mai frecvente şi păgubitoare maladii la măr şi păr este Rapănul mărului sau Pătarea cenusie (Venturia inaequalis). Aceasta se menționează într-un comunicat al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), transmite CURENTUL.
„Răspândirea bolii în perioada de vară se va produce prin conidii, care în condiţii cu umiditate sporită şi temperatură optimală a aerului (20-22°С), puternic va ataca atât frunzele, cât şi fructele. Infecțiile primare se produc pe frunze, prin apariția unor pete de culoare brună, apoi olivacee-negricioasa. Miceliul ciupercii se dezvoltă la început sub o forma parazitară pe ambele fețe ale limbului frunzei, sub epidermă, prin apariția unor pete rotunde care devin apoi brune. În perioada de vegetaţie la suprafaţa petelor apar infecţiile secundare, sub formă de conidiofori, ce cunţin conidii (sporii), care produc infecţiile ulterioare. Conidiile sunt purtate de vînt şi picăturile de apă (ploaie sau irigare prin aspersie), care produc numeroase infectări în perioada de vegetaţie. Toamna, pe frunzele căzute se formează peritecii. Astfel, frunzele de toamnă bolnave și uscate duc la răspândirea ciupercii, care atacă din nou pomii în perioada de primăvară, în momentul înfrunzirii lor”, mai declară sursa citată.
În același timp, ANSA susține că atacul pe fructe apare sub forma unor pete rotunde și poate conduce la uscarea fructelor tinere, deformarea, crăparea în zona petelor, fructe cu valoare comercială redusă, slaba rezistență la depozitare (putrezesc), etc.
„Ascosporii și condiile nu se răspândesc la distanțe mari. Deci, cu cât se aplică mai corect tratamentele, cu atât riscul de infectare scade. Este o boală ce se dezvoltă puternic în livezile neîngrijite. Prevenire şi combatere: În scopul protecţiei ulterioare a fructelor şi frunzelor, tratamentele cu produsele de uz fitosanitar, conform Registrului de Stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor permise pentru utilizare în Republica Moldova vor continua, cu alternarea obligatorie a acestora. În cazul creării condiţiilor pentru dezvoltarea epifitotică a rapănului, intervalul dintre tratamente se va reduce până la 6-8 zile, şi efectiv va fi utilizarea amestecului dintre un preparat sistemic cu norma de consum deplină, cu unul dintre fungicidele de contact cu jumate sau 75% din norma de consum, ținându-se seama de sensibilitatea soiurilor, de condițiile climatice, de evoluția agentului patogen, de dezvoltarea pomilor, de eficacitatea tratamentelor cât și de perioada de acţiune a produsului de uz fitosanitar, dar și de rezerva biologică a ciupercii”, mai susține ANSA.
La stabilirea timpului mai secetos, tratamentele pot fi repetate la un interval de 14-16 zile. „La efectuarea tratamentelor împotriva rapănului în soluţia de lucru se va adăuga un produs şi împotriva făinării (Podosphaera leucotricha), dezvoltarea şi răspândirea căreia va continua, în special intens la soiurile receptive. Totodată, tratamentele efectuate împotriva rapănului vor proteja livezile şi de atacul de filostictoza frunzelor mărului (Phylostocta mali), monilioză (spp. Monilinia fructigena, M. laxa) şi alte boli. În pepinierele pomicole tratamentele se vor efectua la un interval de 10-14 zile, în funcţie de condiţiile climaterice şi termenele de acţiune a fungicidului de contact utilizat anterior. Pentru a preveni formarea raselor rezistente de rapăn şi făinare, fungicidele se vor alterna după substanţa activă, atrăgînd atenţia la calitatea pregătirii soluţiei de lucru şi utilizarea acesteia”, potrivit Agenției.
„Pentru o aderare mai bună a fungicidelor pe suprafaţa tratată, se pot aplica substanţe active superficiale, omologate la cultură. La soiurile de măr sensibile la cupru, în sistemul ulterior de protecţie, este interzisă utilizarea fungicidelor cuprice. La aplicarea tratamentelor complexe se va avea în vedere compatibilitatea produselor folosite. La efectuarea tratamentelor chimice strict se va respecta tehnica securităţii muncii. Cu scopul evitării pieirii albinelor din cauza tratamentelor, efectuate în perioada înfloritului, este necesar de a preîntâmpina apicultorii”, anunță ANSA.
Cristina Pendea
