Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) informează deținătorii casnici de animale, crescătorii de animale, medicii veterinari practicieni, despre Săptămâna Mondială de conștientizare a rezistenței la antibiotice, care se desfășoară între 18-22 noiembrie, transmite CURENTUL.
Potrivit ANSA, evenimentul are ca scop creșterea gradului de conștientizare a populației privind creșterea rezistenței la antibiotice la nivel mondial și național pentru a încuraja cele mai bune practici în rândul publicului larg, lucrătorilor din domeniul sănătății animalelor cu apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice.
Utilizarea pe scară largă a substanțelor antimicrobiene în medicina umană şi veterinară în ultimii ani a accelerat apariția și răspândirea microorganismelor rezistente.
Astăzi, utilizarea antimicrobienilor a devenit atât de frecventă încât unii microbi s-au adaptat și au început să reziste la acțiunea acestora. Acest lucru este periculos, deoarece scade de la an la an numărul de antimicrobieni care pot fi folosiți pentru un tratament eficient atît la oameni cît și la animale. Având în vedere situația creată, diverse măsuri se impun a fi efectuate pe diferite compartimente una dintre care este și cea de conștientizare/școlarizare/informare, realizată în această săptămână și nu numai, pentru diferite grupuri sociale din Republica Moldova.
Consecințele sunt foarte grave deoarece se estimează că, în fiecare an, infecțiile rezistente la antimicrobiene provoacă decesul a cel puțin 25000 de pacienți. Se estimează că, până în anul 2050, fără a se implementa acțiuni concrete, rezistența antimicrobiană va genera, la nivel global, un număr de 10 milioane de decese premature.
Antibiorezistenţa pe lîngă impactul asupra sănătății publice mai are și repercusiuni economice prin costurile generate de tratamente îndelungate, mortalități crescute, scăderea productivității animalelor, respectiv produse finite mai scumpe și puțin competitive pe piață.
În sensul problemelor enunțate, Agenția realizează un șir de măsuri, ca de exemplu:
– Excluderea prezenței antimicrobienilor în produsele alimentare de origine animală care sunt permise pentru consum uman (lapte, ouă carne, pește și miere de albini) prin Programul anual de monitorizare a reziduurilor în produsele alimentare,
– Măsuri la nivel de control de stat la ferme pentru excluderea utilizării abuzive a antimicrobienilor în special în calitate de promotor de creștere,
– Măsuri de impunere a crescătorilor de animale de a-și îmbunătăți condițiile de bunăstare, igienă, biosecuritate, standarde mai înalte la producerea hranei pentru animale, etc.
– Diverse măsuri de limitare a circulației antimicrobieni la nivel de depozite de medicamente de uz veterinar, farmacii, ferme și eliberarea doar după consultarea medicilor veterinari,
– Diverse precauțiuni de utilizare înscrise pe eticheta și prospectul de utilizare a antimicrobieni,
– Solicitarea modificării și modificarea Curiculei universitare (UASM) pentru viitorii medici veterinari cu mărirea numărului de ore pentru studierea fenomenului RA,
– Măsuri de conștientizare a diferitor pături de populație (instruiri, mese rotunde, distribuirea materialelor informative etc).
În contextul Săptămânii Mondiale de conștientizare a rezistenței antimicrobiene, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor vine cu mai multe mesaje către publicul țintă:
– Să procure produse alimentare doar din locuri autorizate sanitar-veterinar, care au un nivel de satisfăcător de supraveghere de stat al produselor comercializate;
– Crescătorii de animale să preia diverse practici de îmbunătățire a condițiilor de întreținere a animalelor, biosecuritate și hrană echilibrată;
– Crescătorii de animale să preia diverse practici de vaccinare a efectivelor de animale care vor exclude necesitatea utilizării antimicrobienilor la respectivele boli; Să utilizeze probiotice în hrană animalelor;
– Crescătorii de animale să respecte perioada de așteptare pentru antimicrobieni în produse alimentare, în caz de efectuare a tratamentelor;
– Să procure antimicrobieni din farmacii veterinare doar după consultarea animalului bolnav de către un medic veterinar, și să le utilizeze strict conform instrucțiunii și etichetei atașate;
– Medicii veterinari practicieni să decidă tratamentul doar în baza diagnosticului, să realizeze testul la sensibilitate antimicrobiană, acolo unde este posibil.
Cristina Pendea