Andrei Năstase, avocat, fost ministru de Interne, președinte fondator al Platformei DA, s-a adresat Comisiei de la Veneția privind intenția guvernării de a modifica Codul electoral, informează CURENTUL.

Andrei Năstase spune că modificările acestea vor subordona Comisia Electorală Centrală (CEC) intereselor de partid.

„Acest deziderat urmează a fi legiferat prin votarea în Parlamentul Republicii Moldova a unor modificări ale Codului Electoral, modificări asumate procedural, în prima lectură, la 28 iulie 2022.

Amintesc că sunt inițiator al demersului şi acțiunilor prin care în 2018 în Republica Moldova a fost realizată o opoziție consolidată de un consistent consens politic împotriva modificării de către regimul oligarhic Plahotniuc a legislației electorale şi a unui sistem electoral proporțional, reprezentativ, cu unul mixt, în scopul menținerii  la putere a regimului oligarhic şi după alegerile parlamentare din anul 2019. Şi din această perspectivă  sunt obligat să precizez că modificările făcute de regimul Plahotniuc în 2018 în pofida consensului politic și social manifestat împotriva acestora au fost abrogate imediat, după căderea regimului, de guvernarea din 2019.

În mod similar, actualele modificări ale Codului Electoral nu întrunesc un consens larg în societatea noastră, iar proiectul de lege pregătit de actuala guvernare este acoperit mediatic de un număr infinit de teme care au legătură cu războiul care se duce la frontierele țării noastre și de toate celelalte probleme sociale și economice extrem de grave generate de acest război”, spune Năstase.

Politicianul afirmă că actualul proiect de elge nu are consens în societate.

„Actualul proiect de lege prin care se dorește modificarea Codului Electoral nu se bucură de întregul consens al societății și viciază în profunzime atributele votului democratic, așa cum sunt acestea definite de toate normele democrației moderne.

Concret, modificările legislative propuse vor genera următoarele efecte:

1. Comisia Electorală Centrală va fi politizată în detaliu, iar natura componenței acesteia va anula imparțialitatea și obiectivitatea pe care membrii acestei instituții trebuie să le asume în desfășurarea activității lor.

2. Lipsa criteriilor care stau la baza schimbării membrilor Comisiei Electorale Centrale accentuează, într-un mod nedemocratic, controlul politic asupra acestei instituții. În orice moment, în baza unor evaluări subiective, orice membru poate fi schimbat cu un altul. Multiple derapaje grave similare au fost deja înregistrate în justiție.

3. Prin aceste modificări nedemocratice care se pregătesc a fi adoptate, în mod arbitrar, Comisia Electorală Centrală primește puteri care depășesc cu mult competențele anterioare. Cel mai relevant exemplu fiind acela că în formatul dorit de actuala guvernare de la Chișinău, Comisia Electorală poate prelungi procesul de votare atunci când consideră că acest lucru se impune, fără ca noile reglementări să cuprindă și criteriile legale necesare care să susțină o astfel de decizie.

4. Se dorește introducerea votului electronic în Republica Moldova, fără ca să existe o analiză consistentă și obiectivă asupra beneficiilor și daunelor pe care o astfel de prevedere le poate genera. Trebuie precizat doar faptul că Republica Moldova, din punctul de vedere al competențelor digitale, se află la periferia Europei. Nu există niciun fel de garanții rezonabile că votul electronic nu va fi fraudat sau falsificat. Lipsesc cu desăvârșire, în noile reglementări, procedurile care pot securiza votul electronic.

5. Se dorește creșterea competențelor Comisiei Electorale Centrale și în privința accesului acestei instituții la sursele și circuitele financiare ale partidelor politice. În fapt, având în vedere precedentele existente la nivelul paradigmei politice din Republica Moldova, transparentizarea surselor de finanțare ale partidelor politice este extrem de necesară. Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu poate primi din partea guvernării astfel de competențe. Procesul electoral va fi viciat în totalitate în favoarea puterii, deoarece prezumția de imparțialitate și obiectivitate nu este astăzi asimilată ca fiind o bună practică în Republica Moldova.

6. Și, nu în ultimul rând, dar nu mai puțin important, se dorește a se introduce dreptul de vot oricărui cetățean care nu este înregistrat în listele electorale de bază, aspect care poate genera contextul dublării a numeroase voturi și influențarea nedemocratică a scorului electoral”, spune Năstase.

Potrivit politicianului, unele modificări din Cod pun sub semnul întrebării democrația procesului electoral al R. Moldova.

„Toate cele semnalate mai sus, sunt opozabile, prin formă și conținut, dorinței societății noastre de a beneficia din partea Guvernului și Parlamentului de abordări strategice care să susțină, fără rezerve, democratizarea și transparentizarea tuturor proceselor legislative și economice care guvernează societatea noastră.

Primim în schimb, în aceasta perioadă extrem de dificilă pentru noi și pentru întreaga Europă, exemple de practici neadecvate și subordonate cu evidență dorinței de a captura, în integralitate, un stat foarte firav din punctul de vedere al democrației și al bunelor practici ale acesteia”, spune el.

Andrei Năstase a punctat că adresarea sa către Comisie este legitimă și cu argumente solide.

„…care demonstrează că fragila noastră democrație poate fi din nou afectată foarte dur de deciziile pripite ale actualei guvernări pro-europene care, cel mai probabil, încearcă în acest mod, crezând că aceasta este calea cea mai scurtă și mai facilă, să securizeze destinația europeană a societății noastre.

Așa cum bine se știe, inclusiv aici, în țara mea, în Republica Moldova, acuratețea proceselor de reformă, pregătirea lor temeinică și strategică, transparența și asumarea lor publică, în asentimentul majorității unei societății, generează un context în care democrația, ca formă de agregare socială, poate să devină un status-quo ireversibil. Altfel, toate eforturile pot fi compromise și anulate în orice moment, în funcție de context și de configurația politică a unui moment dat, situație pe care cei mai mulți dintre cetățenii Republicii Moldova nu și-o doresc. La fel de grav rămâne a fi faptul că se creează un precedent extrem de periculos – ca și atâtea altele – care ar putea fi replicat de forțele politice ostile integrării noastre europene.

Având convingerea că adresarea mea va sprijini eforturile comune pe care cu toții le facem pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, și asumând cu responsabilitate orice fel de poziționare publică care are drept scop acceptarea și consolidarea proceselor democratice în buna guvernare a Republicii Moldova, am asigurat Comisia, de toată stima și considerațiunea”, a mai spus fostul ministru.