Președintele Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase a făcut totalurile vizitei sale la București, România, informează CURENTUL.

„În perioada 26 iunie – 2 iulie, am fost invitat la București unde am avut o serie foarte importantă de întâlniri cu decidenți ai statului român și cu mulți dintre cei care, prin abordările, acțiunile și deciziile lor, sprijină eforturile cetățenilor Republicii Moldova de a-și defini cu asumare viitorul său european. Problematica acestor întâlniri a fost diversă și a acoperit absolut toate subiectele care se regăsesc astăzi atât în conținutul Parteneriatului Strategic cu România cât și pe agenda Uniunii Europene cu referiri concrete la foaia de parcurs a Republicii Moldova în această etapă extrem de complicată, din toate punctele de vedere. Discuțiile avute cu prim-ministrul României, domnul Ludovic Orban, și cu foarte mulți miniștri din cabinetul pe care acesta îl conduce a definitivat, aproape la detaliu, un context pozitiv în care România să contribuie decisiv la consolidarea și la dezvoltarea continuă a Parteneriatul Strategic dintre țările noastre. Am constatat că evoluțiile politice din Republica Moldova sunt foarte bine cunoscute de decidenții politici de la București, iar preocuparea continuă pentru sprijinirea democrației și a statului de drept, a societății moldovenești în ansamblul acesteia, rămâne constanta angajamentelor externe pe care România le are față de Republica Moldova. Concret, cu permisiunea dumneavoastră, voi trece foarte succint în revistă subiectele discutate cu prim-ministrul României, cu miniștri din Guvernul pe care îl conduce și, cu voia dumneavoastră, voi încheia spunând câteva cuvinte despre întâlnirea și discuția extraordinară pe care am avut-o cu Președintele Academiei Române, prof.univ. dr. Ioan Aurel POP”, a spus Năstase, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui, a parcurs împreună cu Prim-ministrul României, Ludovic Orban, teme esențiale ale Parteneriatului Strategic și a primit asigurări din partea Domniei Sale că eforturile României de a sprijini comunitățile din Republica Moldova vor continua la o intensitate și mai mare, deși este evident și pentru autoritățile de la București că există la această etapă un evident recul înregistrat de Guvernul de la Chișinău în ceea ce privește capacitatea acestuia de a implementa reforme atât de necesare pentru edificarea democrației în stânga Prutului.

„Situația gravă din domeniile sanitar, social și economic din Republica Moldova este cunoscută la București, motiv pentru care ajutorul României va fi cu atât mai consistent, asumat și responsabil.

Am primit asigurări că gazoductul Iași – Ungheni va deveni curând funcțional și că România gândește deja un program de combatare a celui de al doilea val de infectări cu Covid-19 într-o matrice care să cuprindă ambele maluri ale Prutului.

România va investi în continuare în programe comune de dezvoltare a sectoarelor economice vitale pentru economia Republicii Moldova. Se are în vedere dezvoltarea rurală, securitatea energetică, educația, sănătatea, agricultura, mediul de afaceri și comerțul.

Mai mult decât atât, premierul României și-a reiterat disponibilitatea de a dezvolta cât se poate de mult colaborarea dintre administrațiile centrale și locale din România și Republica Moldova și m-a asigurat că va susține necondiționat transferul de bune practici de care Moldova are mare nevoie, în toate domeniile de activitate.

În condițiile în care dinamica politică din Republica Moldova va permite acest lucru, la Chișinău vor putea sosi experți în diferite domenii, specialiști care să ne asiste la implementarea corectă a politicilor publice care pot genera rezultate concrete în activitatea de reformă a întregii administrații publice din Republica Moldova.

Premierul Ludovic Orban este garantul dialogului constant și angajant pe care România îl va avea în continuare cu Republica Moldova și va contribui decisiv pentru dezvoltarea condițiilor prin care democrația și emanciparea comunităților și întregii noastre societăți să-și recapete indicatorii asumați în textele parteneriatelor semnate de Moldova cu România și Uniunea Europeană.

Țin să vă informez că, împreună cu Gheorghe Flutur, Președintele Ligii aleșilor locali ai Partidului Național Liberal, am stabilit parametri în care să fie demarat imediat un program coerent de creștere a numărului de înfrățiri dintre localități din Republica Moldova și localități din România.

Aceste înfrățiri sunt foarte importante deoarece permit dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere comune, finanțate atât de Guvernul României cât și de instituțiile de profil ale Uniunii Europene. Sumele de bani care vor fi astfel atrase vor fi direcționate către dezvoltarea infrastructurii generale din localitățile noastre.

La propunerea mea, am stabilit ca aceste înfrățiri să se facă în funcție de nevoile comunităților noastre, indiferent care este numele sau afilierea politică a primarului. Am considerat, și am găsit înțelegere în acest sens de la președintele Ligii aleșilor locali ai PNL, că nu poți să pui bazele unei colaborări durabile, care să genereze beneficii clare pentru cetățeni, decât dacă vom avea capacitatea de a gândi un astfel de proiect fără a-l condiționa politic. Astfel de abordări inclusive sunt cele care te califică pentru a putea deveni un partener credibil și de lungă durată pentru instituțiile românești și europene.

Întâlnirea, ministrul sănătății din România, domnul Nelu Tătaru, mi-a întărit convingerea că abordările Platformei DA, asumate public încă din luna martie a acestui an, au fost și rămân cele corecte. Informare, prevenție, protecție, solidaritate, responsabilitate colectivă și individuală. Acestea sunt coordonatele care pot veghea la păstrarea sănătății publice și la depășirea acestei crize sanitare de proporții.

Toate detaliile tehnice care stau la baza modului în care un stat responsabil administrează o astfel de criză sanitară sunt extrem de multe și foarte bine definite. Cert este că diferențele dintre România și Republica Moldova sunt azi atât de mari la acest capitol încât, iertată să-mi fie franchețea cu care o spun, nici măcar nu pot fi comparate.

Din păcate, guvernul de la Chișinău a eșuat lamentabil în această luptă dură cu COVID-19. Cifrele și daunele deja înregistrate nu mai pot fi ascunse de nici un fel de propagandă. Urmează criza economică, un alt test major pe care Guvernul Chicu, în mod cert, nu-l poate trece.

România a gândit toată această perioadă asemenea unui plan detaliat de „război” în fața acestor vulnerabilități sanitare, sociale și economice, un plan cu etape bine definite, cu planuri de bază și secundare, cu variante de lucru lângă care sunt corect atașate resurse, costuri și obiective. Totul este ordonat ca la carte!

Întâlnirea cu Marcel Vela, ministrul de interne al României, ne-a permis să definim împreună un set de amenințări imediate la frontiera de Est a Uniunii Europene.

Ministrul Vela și-a exprimat regretul că relațiile foarte bune de colaborare stabilite în vara și toamna anului trecut între ministerele de interne ale celor două țări s-au răcit în mod evident, iar probleme importante cum ar fi contrabanda de la frontieră au recăpătat valorile îngrijorătoare din perioada 2008 – 2019.

Ministrul de Interne al României și-a reiterat speranța că se va reveni curând la abordări comune esențiale în ceea ce privește problematica siguranței cetățeanului din Republica Moldova și m-a asigurat că atunci când contextul politic va permite acest lucru, vor fi activate programe comune de colaborare și reformă a instituțiilor subordonate Ministerului de Interne de la Chișinău.

O problematică similară a fost inclusă pe agenda și în discuția pe care am avut-o cu domnul Bogdan Aurescu, ministrul de Externe al României. Am revăzut împreună abordările guvernului Chicu și am reflectat cu atenție asupra viitorului geo strategic al întregii regiuni.

Securitatea Republicii Moldova depinde în foarte mare măsură de diplomația noastră, de abordările angajante și predictibile pe teme esențiale pentru întreaga regiune și pentru fiecare țară în parte.

Domnul Bogdan Aurescu m-a asigurat că România va rămâne cel mai bun prieten al Republicii Moldova, iar diplomația românească va reprezenta corect, pe plan internațional, și interesele legitime și naturale ale Republicii Moldova!

În cadrul întâlnirii cu doamna Raluca Turcan, viceprim-ministrul României, am căzut de acord că proiectele sociale de susținere a comunităților din Republica Moldova trebuie să fie mult mai aprofundate, în același context în care este nevoie urgentă de susținerea unei abordări unitare în ceea ce privește implicarea tinerilor în societatea din Republica Moldova și identificarea de noi proiecte comune destinate diasporei românești, indiferent unde s-ar afla, pentru întoarcerea acesteia la casele lor, pe ambele maluri ale Prutului.

Cu doamna ministru a Educației, Monica Anisie, am vorbit despre capacitatea României de a crește numărul de locuri fără taxă acordate, în baza unui acord asumat de ambele părți, elevilor și studenților din Republica Moldova. Am discutat și despre crearea unui grup mixt de lucru care să genereze constant proiecte europene pe tema educației transfrontaliere și a mobilității academice. Din acest punct de vedere, în ceea ce privește deschiderea doamnei ministru pentru astfel de proiecte, vă pot spune că Republica Moldova este, în opinia mea, foarte norocoasă. Vom putea face multe, foarte multe lucruri bune pentru elevii și dascălii noștri. Rămâne să stabilim un context politic prielnic pentru astfel de abordări europene, transparente și durabile.

Vizita mea la București a avut pe agendă o întâlnire foarte bună cu ministrul de Justiție al României, domnul Cătălin Predoiu, cu care am discutat, așa cum puteți bănui, despre situația dezastruoasă a justiției, statului de drept și a libertăților cetățenești în Republica Moldova. Domnul ministru a reiterat disponibilitatea ministerului Justiției din România de a acorda sprijin total specialiștilor în drept din Republica Moldova, dar a subliniat faptul că o justiție corectă nu poate fi făptuită decât într-un spațiu social și politic echilibrat și asumat la detaliu de cetățeni și politicieni. În mod cert, am convenit împreună, că în această etapă, Republica Moldova suferă, iar reformele reale din Justiție, atât de necesare, întârzie să apară.

Cu ministru al finanțelor, Florin Câțu am discutat despre oportunitatea de a crește sprijinul financiar pe care România îl poate acorda Republicii Moldova, în baza Parteneriatului Strategic dintre țările noastre. Am discutat despre soluțiile de finanțare de pe piețele internaționale, despre lansarea obligațiunilor municipale pentru orașele din Republica Moldova, după modelul implementat în România, și despre reducerea semnificativă a timpilor de așteptare în vamă.

În cadrul întâlnirilor am convenit asupra formării unor grupuri de lucru la nivel ministerial pe fiecare sector, în directă responsabilitate a miniștrilor de resort. Înlesnirea schimburilor noastre comerciale trebuie să se realizeze concomitent cu o securizare mai bună a granițelor și combaterea eficientă a traficului ilicit.

Am convenit asupra măsurilor suplimentare pentru diminuarea drastică a contrabandei și fraudelor vamale, urmărind obiectivul zero toleranță față de corupție, evaziune fiscală sau alte plăți ilicite în sistemul vamal și fiscal.

Republica Moldova este o țară agrară, motiv pentru care din agenda vizitei mele la București nu putea lipsi o întâlnire cu ministrul agriculturii în guvernul României, domnul profesor Adrian Oros.

Ministru Oros a spus foarte clar, citez: „Am convenit împreună să continuăm să colaborăm frățește, în ciuda tuturor derapajelor guvernării socialiste de la Chișinău. Avem această datorie, pentru că, indiferent de cei care se află vremelnic la conducerea țării, peste Prut avem frați de sânge. Mulți români basarabeni au primit deja, așa cum se cuvine, cetățenia română, iar România are o datorie față de toți cetățenii ei, inclusiv de cei care au fost deposedați prin forță, împotriva voinței lor, în 1940, de cetățenia statului român.

Dincolo de vorbe frumoase, implicarea României în Republica Moldova va fi una foarte concretă.

România va continua să susțină dezvoltarea agriculturii Republicii Moldova. Vom trece împreună prin aceste momente grele, provocate de o pandemie fără precedent în istoria umanității.

România se va angaja, a mai spus domnul ministru, în condițiile în care va exista un parteneriat reciproc asumat și complet transparent, în co-finanțarea mai multor proiecte agricole și agroalimentare, în special ce țin de procurarea sistemelor de irigare, infrastructura de postrecoltare, modernizarea parcului tehnicii și echipamentului agricol și crearea industriei de procesare la scară mică. Aceste lucruri sunt necesare pentru a asigura cetățenilor din Republica Moldova șansa practicării unei agriculturi demne de secolul XXI.

În calitate de ministru al Agriculturii, a spus profesorul Oros, voi susține promovarea producției agroalimentare din Moldova pe piața română. Acest lucru este în concordanță cu strategia Ministerului Agriculturii, iar fermierii din Moldova vor avea mai mult acces pe piața română.

Vom asigura asistența tehnică din partea experților din România în domeniul modernizării sectorului agroalimentar și vom oferi consultanță în procesul accesării piețelor europene. Vom promova împreună produsele agricole din România și din Republica Moldova, iar acest lucru va fi extrem de benefic pentru industria agricolă din Republica Moldova.

Mai mult decât atât, am stabilit împreună că vom organiza schimburi de experiență și tururi de instruire pentru fermierii din Moldova și vom susține dezvoltarea fermelor de familie ca entități economice performanțe, capabile să genereze dezvoltare în comunitățile locale și, totodată, valoare adăugată mare în economie”, am încheiat citatul.

Nu cred că mai e loc de comentarii. România este pregătită la detaliu să ajute Republica Moldova. Este nevoie doar de dorința noastră, a cetățenilor, a parlamentarilor cu simț de responsabilitate de a permite ca această colaborare să capete astfel de referințe.

Am avut o întâlnire foarte bună și cu ministrul economiei de la București, domnul Virgil Popescu. În cadrul discuțiilor, mi-am exprimat speranța că Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ar putea să ofere expertiză pentru a crea o serie de politici economice și energetice pentru Republica Moldova, precum înființarea unei Agenții pentru Investiții sau crearea unui Comitet de coordonare a politicilor economice, în domeniul Energiei și al Mediului de Afaceri între cele 2 ministere, pentru stimularea investițiilor în domenii de interes precum industrie, agricultură, procesare și IT. Am primit asigurări că vom fi susținuți pentru că dezvoltarea economiei înseamnă un trai mai bun, reformă și crearea unui cadru propice pentru întărirea democrației.

Una dintre cele mai frumoase întâlniri a avut loc în cabinetul ministrului Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu, un om dedicat în întregime cuvântului și spiritualității românești, un adevărat luptător pentru identitatea națională a noastră, a tuturor celor care gândim sau simțim românește. A spus foarte simplu: „Andrei, hai să facem, de pretexte și contexte și eu sunt sătul! Este misiunea generației noastre să avem grijă de cultura și identitatea românească!”

Ministru este determinat să sprijine, prin proiecte și programe culturale, finanțate de România sau Uniunea Europeană, consolidarea identității noastre naționale și a limbii române care se vorbește și pe malul stâng al Prutului.

Întâlnirea cu secretarul de stat Raed Arafat a permis panoramarea situației pandemice din întreaga regiune. Pe domnul doctor Arafat îl cunosc foarte bine, alături de Domnia Sa, în mandatul meu de ministru de interne, am semnat protocolul SMURD, un proiect atât de important care salvează vieți pe ambele maluri ale Prutului.

Discuția cu doctorul Arafat a selectat, cu maximă acuratețe, soluții și obiective pentru această luptă cu pandemia COVID-19, a definit priorități și modul profesionist în care acestea pot fi rezolvate. Din păcate, noi suntem foarte departe, din acest punct de vedere, de Europa civilizată, iar eșecul Guvernului Chicu nu mai poate fi ascuns de propagandă.

O întâlnire extrem de bună am avut și la ministerul muncii din România, întâlnire unde doamna ministru Violeta Alexandru și-a manifestat disponibilitatea de a forma un grup comun de lucru între guvernele României și Republicii Moldova pentru identificarea soluțiilor prin care putem să primim asistență românească pentru regândirea și reformarea la standarde europene a sistemului nostru de asistență socială.

Cu secretarul de stat Gabriela Lenghel, care conduce Agenția Națională a Cetățeniei am discutat despre eventualele soluții pe care le avem la îndemână pentru a grăbi finalizarea tuturor procedurilor prin care românilor din Republica Moldova li se acordă, la cerere, cetățenia română. Doamna secretar de stat monitorizează în detaliu eventualele inconveniente care apar și m-a asigurat că vor fi optimizate toate aceste procese.

Rareș Bogdan, bunul meu prieten, al Platformei DA și al tuturor celor drepți și curajoși din Republica Moldova, m-a rugat foarte mult să transmit mesajul lui de frăție și încredere în valorile europene și democratice.

Întâlnirea cu Rareș Bogdan a setat o colaborare foarte strânsă care să genereze o și mai bună reprezentativitate a intereselor cetățenilor noștri în forurile instituțiilor europene. Rareș Bogdan este liderul întregii delegații a deputaților români din Parlamentul European și are un cuvânt foarte greu de spus în interiorul celei mai mari familii politice europene, Partidul Popularilor Europeni.

Veți constata foarte curând că paradigma noastră socială, economică și politică se va schimba în bine, iar deschiderea Europei pentru susținerea unei democrații autentice în Republica Moldova va fi și mai consistentă. Știu sigur că Rareș Bogdan va contribui decisiv în această privință.

Președintele Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan Aurel POP, a fost cel care, prin harul său de dascăl, a pus și sare și piper peste toată vizita mea în România.

Cu excelența academică care îi caracterizează personalitatea și toate abordările sale publice, președintele Academiei Române, mi-a întărit convingerea că noi, românii, oriunde ne-am afla, trebuie să facem lucrurile atunci când acestea trebuie făcute, iar un om de stat trebuie să priceapă la timp că de cele mai multe ori că misiunea publică te obligă să faci de mai multe ori ceea ce trebuie și de prea puține ori ceea ce îți place. Iată de ce consider că atât eu cât și colegii mei din Platforma DA facem ceea ce trebuie pentru Republica Moldova și pentru oamenii EI”, a precizat Năstase.

Andrei Năstase a mai spus că, această vizită la București i-a întărit și mai mult convingerea că România este alături de Republica Moldova.

„La nivelul guvernului condus de domnul Ludovic Orban asumarea parteneriatului strategic cu Republica Moldova este o constantă pe care noi, cu toții, ne putem baza și pe care nu trebuie să o ratăm!

Ludovic Orban și toți colegii săi miniștri sunt pregătiți să se implice activ, oferind asistență tehnică și financiară așa încât reformele de care Moldova are atât de mare nevoie să fie implementate, să schimbe în bine viața oamenilor și să pună prima bornă în călătoria națiunii noastre către spațiul liber și democratic al țărilor europene civilizate.

Săptămâna petrecută de mine la București mi-a întărit convingerea că un guvern al Platformei DA va fi sprijinit pentru implementarea reformelor de care Republica Moldova are atât de mare nevoie. Am spus de mai multe ori în ultimii ani că țara și oamenii noștri nu mai au puterea de a suporta alte și alte experimente sociale și economice.

Iată de ce, în calitate de președinte al Platformei DA, m-am asigurat la detaliu că viitorul guvern pe care noi suntem pregătiți să ni-l asumăm, va reuși, sprijinit de România, de Uniunea Europeană să scoată Republica Moldova din criza generalizată în care se află.

Nu de vorbe și de balet politic are nevoie astăzi Republica Moldova. Trebuie să fim asumați, responsabili, solidari și pregătiți să înlocuim imediat amatorismul și improvizațiile guvernului Chicu cu profesionalism și asistență tehnică și financiară consistentă.

Guvernul Platformei DA va fi primul guvern asistat, din toate punctele de vedere, de partenerul său strategic, de România. Da, avem nevoie de bune practici, avem nevoie de metodă, de sprijin real, de consultanță.

Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Moldova sa va transforma într-o platformă interstatală de lucru în favoarea cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului, indiferent care este limba pe care aceștia o vorbesc, indiferent care sunt simpatiile lor politice.

Toți, absolut toți oamenii Moldovei vor avea de câștigat, pentru că reformele și asistența tehnică și financiară nu pot fi direcționate politic sau partinic. Iată de ce, fac un apel către toți deputații din Parlamentul Republicii Moldova să înțeleagă că vremea răfuielilor politice a trecut. Situația este atât de dificilă încât suntem cu toții obligați să renunțăm la pretexte, scuze, motive sau orgolii personale.

Este vremea soluțiilor, nu a discuțiilor!

Singura soluție rezonabilă pe care o are astăzi la îndemână Republica Moldova pentru a ieși din criza generalizată în care se află este un guvern pro-european, profesionist, responsabil și capabil să livreze rezultate într-un timp foarte scurt. Moldova are nevoie de un guvern pe care România să-l recunoască, fără condiționalități, ca bun partener pentru consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic, iar Uniunea Europeană să-l valideze, încă de la numire, ca fiind guvernul care poate implementa reforme democratice ireversibile.

Tot ce depinde de Platforma DA, am făcut! Ne-am asigurat că viitorul guvern pro-european va fi sprijinit integral de România, implicit de Uniunea Europeană în toate activitățile sale. Acum, domnilor deputați, este rândul dumneavoastră.

Vă invităm respectuos să faceți ce trebuie pentru Republica Moldova, să semnați moțiunea de cenzură a Platformei DA, să demiteți prin vot Guvernul Chicu și să instalați guvernul pro-european asumat de Platforma DA.

Nu mai căutați pretexte, faceți ceea ce trebuie. Lumea civilizată așteaptă decizia voastră!”, a conchis Năstase.

Andriana Cheptine