Cu ocazia lansării celei de-a XIX-a ediții a publicației bianuale „MEGA”, experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” și-au propus să aducă în discuție principalele evoluții economice din anul 2018, să prognozeze și să releve riscurile ce ar putea compromite creșterea economică de anul viitor, transmite CURENTUL.

Conferința „Economia în centuri de siguranță – urmează un an electoral” a fost desfășurată în parteneriat cu Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Potrivit experților, în anul 2018, economia moldovenească a crescut cu o rată cuprinsă între 4,2% și 4,6%, care a inclus, practic, toate sectoarele esențiale. Una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții a fost înregistrată de creșterea deficitului contului curent. Totodată, tendințele structurale și geografice definitorii s-au consolidat prin creșterea rolului Uniunii Europene. Experții mai menționează că veniturile remise de emigranți – care au constituit una dintre sursele creșterii economice, au crescut mult mai lent. Totodată, merită de evidențiat că, în anul 2018, în structura geografică a transferurilor personale operate de emigranții stabiliți peste hotare, zona UE a devansat pentru prima dată statele CSI (40% față de 33%).

În ceea ce privește prognozele pentru anii viitori, analiștii anticipează o creștere de 3,5% a PIB-ului, potrivit scenariului pesimist și 5,2%, potrivit scenariului optimist, cu mult sub nivelul optim de creștere de 7-8%.

Cu referire la proiectul de buget pentru anul viitor, experții atenționează că „Proiectul de buget se bazează pe ritmuri prea optimiste de creștere a unor categorii de venituri, iar contextul politic, având în vedere cele două exerciții electorale – la nivel național și local, ar putea determina asumarea unor noi obligații de cheltuieli bugetare curente. Atât scenariul optimist, cât și cel pesimist, al prognozelor arată încasări de venituri la bugetul public național mai mici decât prognozează autoritățile – minus 700 mil. MDL – în prognoza optimistă, și minus 3100 mil. MDL – în cea pesimistă. Materializarea temerilor privind ratarea asistenței externe, dar și neîncasarea veniturilor planificate din impozite și taxe va duce la accesarea de către Guvern a împrumuturilor adiționale de pe piața internă sau chiar posibilitatea majorării anumitor impozite”.

Printre riscurile care ar putea compromite prognoza pentru anul 2019 se numără climatul politic care ar putea avea implicații asupra economiei reale și asupra echilibrului bugetului public național. Demisia surprinzătoare din 20 noiembrie a Guvernatorului BNM, adaugă și ea o nouă doză de incertitudine legată de măsura în care BNM va rămâne adepta strategiei de țintire directă a inflației precum și asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu. În mod tradițional, și condițiile meteorologice rămân o sursă majoră de riscuri.

„În calitate de recomandări de politici, reiterăm adoptarea unei politici fiscale precaute și moderate pentru anul 2019, care ar asigura stabilitatea sistemului fiscal și bugetar pe termen mediu și lung. În domeniul supravegherii sistemului financiar este necesară adoptarea unor măsuri cu caracter tehnic care să permită evaluarea mai bună a riscurilor legate de finanțarea persoanelor fizice de către organizațiile de creditare ne-bancară, dar și intensificarea investigațiilor fraudei bancare și recuperarea reală a activelor delapidate”, spun experții.

După reducerea contribuției de asigurare socială datorată de angajator, experții mai reiterează necesitatea adoptării unui pachet de măsuri efective de descurajare a fenomenului de ocupare informală. O serie de declarații și evoluții politice îi determină pe experți să revină și asupra subiectului amnistiei capitalurilor prin solicitarea anulării acestui pachet legislativ.

Cristina Parfeni