Analiza comună de țară a ONU pentru Republica Moldova (ACȚ ONU) este o analiză detaliată a dezvoltării socio-economice și a contextului politic al țării împreună cu provocările critice și cauzele problemei. Este destinată să servească ca bază pentru viitorul cadru de cooperare și programele de lucru anuale comune ale Echipei de Țară a Organizației Națiunilor Unite (EȚONU), transmite CURENTUL.

Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa de Est și se află în topul țărilor cu o populație care se micșorează cel mai rapid din lume, înregistrând o pierdere de 1,8% anual. În baza a trei scenarii de prognozare, chiar scenariul mediu prevede o descreștere a populației până la mai puțin de 2,4 milioane către anul 2035. Deși inegalitatea a scăzut în ultimii ani, transferurile sociale reprezintă încă o pondere semnificativă din venitul gospodăriilor. Fluxul mare de migranți moldoveni a dus la o dependență substanțială de remitențe pentru economia Moldovei, aflându-se în primele 10 țări cele mai dependente de remitențe din lume. Venitul celor mai sărace gospodării s-a majorat cu 38% în perioada pre-Covid-19, în mare parte din remitențe și asistență socială. În același timp, ponderea celor sărăci este de trei ori mai mare în regiunile rurale (31,6%) comparativ cu regiunile urbane (10,6%), inclusiv în rândul copiilor (34,7% vs. 9,4%)​.

Persoanele defavorizate și vulnerabile, care sunt adesea lăsate în urmă, nu sunt suficient de bine captate de datele oficiale și sunt invizibile în ceea ce privește elaborarea politicilor și programelor. Inegalitățile în termeni de gen, apartenența la grupurile etnice și locul de reședință persistă în învățământ. Copiii în regiunile rurale învață mai rău ca cei din regiunile urbane. Doar 11% din copiii cu dizabilități au acces la ECD, la fel si copiii romi. În același timp, egalitatea de gen este slab integrată în planificarea strategică, elaborarea de politici și procesele bugetare. Decalajul salarial între femei și bărbați este de 14%, dar în unele sectoare, cum ar fi finanțele, acesta ajunge la 38%. Aproximativ 40% din femei au fost victime ale violenței fizice în familie cel puțin o dată în viața lor, în medie.

Ratele de ocupare a forței de muncă sunt cele mai scăzute în regiune, iar piața muncii se caracterizează printr-o discriminare substanțială bazată pe gen și vârstă. Ocuparea persoanelor cu dizabilități este de două ori mai joasă decât pentru populația generală, pe când 36% din persoanele ce trăiesc cu HIV sunt șomere.

Coeziunea socială rămâne fragilă cu atitudini negative față de grupurile vulnerabile. Datele arată că 85% din persoane ar prefera ca personale din comunitatea LGBT să plece din comunitățile lor, pe când 50% ar prefera să nu trăiască în apropierea persoanelor cu HIV și SIDA și a musulmanilor.

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra agriculturii din Moldova, afectând mijloacele de trai ale oamenilor. Deși costul măsurilor de adaptare la schimbările climatice este relativ ridicat, costul inacțiunii este dublu. S-a estimat că până-n 2030, Moldova va înregistra o scădere a precipitațiilor medii anuale cu 6,8% – vara (19,3%) și toamna (16%)​.

Conflictul transnistrean nerezolvat prelungit continuă să împiedice regiunea și locuitorii ei să creeze o masă critică pentru dezvoltare, dar și pentru recuperarea progresului realizat de semenii lor din Republica Moldova în ceea ce privește încercarea de modernizare a situației socio-economice a țării și perspectivele de paritate cu standardele Uniunii Europene (UE).

Moldova a ratificat șapte din cele nouă tratate de bază ale ONU privind drepturile omului. Cele două Convenții care rămân neratificate sunt Convenția cu privire la protecția tuturor persoanelor contra disparițiilor forțate și Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și ale membrilor familiilor acestora.

Implementarea agendei 2030 pentru Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) a înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește reducerea sărăciei, munca decentă și creșterea economică, acțiunile climatice și parteneriatele pentru dezvoltare (ODD 1, 8, 13 și 17). Progresul către îmbunătățirea nutriției, sănătății și bunăstării, egalității de gen, energiei durabile, industriei, inovării, infrastructurii și orașelor durabile (ODD 2, 3, 5, 7, 9 și 11) a fost mai modest. Un progres mai puțin vizibil a fost înregistrat în domeniul îmbunătățirii calității învățământului, apei și salubrizării.

Din nefericire, pandemia de COVID-19 a afectat toate sectoarele socio-economice ale țării, stagnând dezvoltarea acestora și încetinind agenda sa de reformă, punând o presiune enormă pe sectorul sănătății, învățământului și sectorul privat.

ACȚ ONU a fost elaborată împreună cu 23 de agenții, fonduri și programe ale Organizației Națiunilor Unite, cu conducerea și coordonarea Oficiului Coordonatorului Rezident ONU din Moldova. Organizația Națiunilor Unite lucrează în Moldova în baza principiului de a nu lăsa pe nimeni în urmă. Cercetarea de birou a fost completată de un proces consultativ cu organizațiile societății civile, care au oferit informații despre principalele provocări cu care se confruntă grupurile defavorizate și vulnerabile. În plus, analiza integrează date din peste 25 de evaluări de impact al COVID-19, efectuate de EȚONU în 2020.