Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic (PaE) – abordarea UE vs. varianta NATO a fost subiectul dezbaterii publice de astăzi în cadrul IPN, transmite CURENTUL.
Analistul politic, Anatolie Țăranu a menționat că situația în Parteneriatul Estic (PaE) este una neomogenă, fiecare stat necesitând o abordare aparte din partea UE.
„Unele din componentele PaE aveau iluzii că în termen scurt puteau să adere la UE. Aceste state aveau perspectivă clară de a adera la comunitate. 10 ani au demonstrat că situația e prea complicată. Când vorbim de capacitatea de rezistență la șocuri, trebuie să vorbim despre neomogenitatea PaE. Țările care fac parte din această componentă sunt diferite. Începând cu Belarus pentru care reziliența la democrație este una cea mai actuală, Armenia și Azerbaidjan care se află mai că în război, Ucraina care are conflicte militare și R. Moldova care se confruntă cu consecințele ocupării spațiului din stânga Nistrului. Societatea din R. Moldova este profund divizată după criteriul apartenenței statului la acest model. O parte a societății crede că R. Moldova nu poate să existe ca stat independent, alta crede că poate. Reziliența statală pentru noi este cea mai importantă. UE promovând noul concept va fi nevoită gradual să abordeze probleme și nu va avea la îndemână remedii universale pentru a fi aplicate componentele PaE”, a spus Anatol Țăranu.
La rândul său, directorul executiv al Centrului de Informare NATO, Elena Mârzac, a spus că UE este concentrată mai mult spre aspectul uman, pe când NATO – spre aspectul militar.
„Acest element de rezistență îl întâlnim încă de la formarea NATO, când la baza acestui tratat este noțiunea de self-help. Caracteristica de rezistență a unui stat membru NATO este ca acesta să aibă rezistență în interiorul statului și să contribuie la securitatea celorlalți membri. Specificul UE este bazat pe participare, înțelegere și adaptare, în comparație cu termenul de rezistență în interesul NATO, când ne bazăm pe capacitățile militare și suportul civil de a îndeplini această misiune”, a spus Elena Mârzac.
Cristina Parfeni
