Analistul politic, Igor Volnițchi a vorbit în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă despre rolul pe care-l pot juca alegătorii din stînga Nistrului, urmare a alegerilor din 13 noiembrie 2016. El spune că, cetățenii din stînga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova și nimeni nu le poate interzice să participe la anumite procese, inclusiv la procesele electorale, de pe malul drept, transmite CURETNUL.

„Însă, totodată, cunoaștem cu toții că această regiune trăiește într-o izolare totală de restul Republicii Moldova, inclusiv izolare informațională, de aceea nu putem vorbi în cazul lor despre un vot conștient”, a precizat el.

Volnițchi crede că, modul în care s-a votat la 13 noiembrie a fost unul dirijat, ceea ce s-a văzut din acele declarații pe care le-au făcut votanții din stânga Nistrului participând la votare în secțiile de votare deschise în dreapta Nistrului.

Analistul s-a referit și la ceea ce ar putea urma, dacă cetățenii din regiunea transnistreană vor participa și în viitor la viața politică a țării.

„Să admitem că avem în anul 2017 alegeri parlamentare anticipate, lucru despre care se vorbește tot mai insistent, fie că vor fi provocate de actuala guvernare, fie de noul președinte, fie că opoziția se va activiza și va obține acest lucru, nu contează care din aceste trei motive vor sta la bază și în premieră absolută de când s-a destrămat Uniunea Sovietică, regiunea transnistreană decide să permită (autoritățile autoproclamate de la Tiraspol) deschiderea secțiilor de votare în stânga Nistrului și să admitem că chiar ar putea admite concurenții electorali din dreapta Nistrului să facă campanii electorale în stânga Nistrului (deși sunt absolut sigur că aicea am avea o mulțime de impedimente și o mulțime de situații de scandal). Ce s-ar întâmpla în acest caz? Iată că aceste câteva sute de mii de voturi care se zice că ar fi în stânga Nistrului ar fi în stare să încline decisiv balanța în favoarea să nu zicem a unui candidat, să nu zicem a unui partid, ci a unei tabere anume. Să mai admitem că am avea un sistem uninominal sau vom avea un sistem electoral mixt, lucru despre care se vorbește practic deschis deja în dreapta Nistrului (și se zice că unele inițiative în acest sens vor fi enunțate deja în luna decembrie, maximum în luna ianuarie, prima lună a anului viitor). Să admitem că avem aceste circumscripții uninominale. Vor dori transnistrenii să-și aibă propriii candidați în Parlamentul de la Chișinău? Posibil, de ce nu? Ei își doresc să poată influența cumva politicile Chișinăului, în special ceea ce numim noi vectori externi de dezvoltare. Vă închipuiți care în acest caz va fi impactul dacă vor vota sute de mii de alegători din stânga Nistrului fie în baza sistemului actual, fie în baza unui sistem electoral modificat? Evident că balanța va inclina decisiv într-o direcție anume și care este această direcție nu cred că e vreun secret pentru nimeni”, spune Volnițchi.

În opinia sa, voturile cetăățenilor din stînga Nistrului au fost un test unde s-a văzut cum pot fi jucate câteva zeci de mii de voturi și cât cântăresc ele în ecuația electorală.

„Și dacă acest test a dat rezultatul scontat de cei care l-au pus la cale, eu zic că în continuare vom avea manifestări de proporții mult mai mari. Și nu exclud că în eventualele alegeri parlamentare anticipate sau chiar a alegerilor parlamentare ordinare vom avea un nou factor – factorul transnistrean”, precizează el.

În opinia sa, opoziția trebuie să acționeze acum în două direcții: în primul rând, să acorde o atenție mult mai mare așa zisului proces de discuții directe, dar procesului de negociere în format „5+2” și să insiste ca pe agenda de lucru să apară anumite chestiuni, pentru că dacă lași soluționarea acestor probleme, care devin deja evidente, doar la latitudinea oficialităților sau a mediatorilor și viitorilor garanți nu e o treabă.

„Este interesul direct al cetățenilor Republicii Moldova ori partidele de opoziție reprezintă, cel puțin, pretind că reprezintă interesele cetățenilor Republicii Moldova și ele trebuie să găsească o modalitate pentru a-și face auzită vocea, pentru ai exercita o presiune anume în sensul bun al cuvântului și pentru a influința agenda de discuții atât pe filiera bilaterală Chișinău-Tiraspol, cât și în cadrul formatului „5+2”. O altă direcție de activitate pe care o văd eu pentru partidele de opoziție este totuși să încerce să-și sporească prezenta în regiunea transnistreană. Nu este o utopie, nu este un lucru chiar atât de greu de realizat cum pare la prima vedere. Și noi aicea avem un precedent foarte bun, spre exemplu, Alianța „Moldova Noastră”, partidul condus cândva de Serafim Urecheanu, avea o prezență teritorială la nivel de organizații primare destul de bună în Transnistria, adică se muncea și acolo. Avem și precedentul partidului condus de dl Voronin, Partidul Comuniștilor care la un moment dat avea un acord de colaborare cu partidul condus de dl Forjan în Transnistria. Și, iată că acea colaborare dădea chiar și unele efecte, adică se simțea și o altă filieră în interacțiunea dintre malul stâng și malul drept al Nistrului pe dimensiunea politică, nu doar cea oficială. Este o chestiune care nu trebuie lăsată, pentru că dacă va fi lăsată astfel veți vedea câți viitori concurenți electorali vor rămâne cu ochii în soare la următorul scrutin”, mai spune acesta.

Cristina Pendea