[ X ]
[ X ]
[ X ]
Alexandru Tănase explică cum a ajuns la Comisia de la Veneția și ce statut are
23 Iunie

Ex-Președintele Curții Constituționale, avocatul Alexandru Tănase, spune că în Comisia de la Veneția se rezumă în calitatea de expert independent și avizul dat de această instituție pentru modificarea sistemului electoral era unul previzibil. Despre aceasta, Alexandru Tănase a vorbit în cadrul unui interviu acordat pentru Ziarul de Gardă, transmite CURENTUL.

„Să încep cu un detaliu. În primul rând, eu nu reprezint R. Moldova la Comisia de la Veneția. În momentul în care ești delegat, nu mai reprezinți Guvernul, având doar calitatea de expert independent. Mai mult, potrivit regulamentului Comisiei, experții nu participă la discuții și un votează proiectele referitoare la țara care i-a delegat. Prin urmare, prezența mea în Comisia de la Veneția se rezumă la calitatea de expert independent și nu are vreo legătură cu viziunile guvernării asupra proiectelor discutate. În altă ordine de idei, am sprijinit reforma sistemului electoral încă de pe când eram în politică, dar nu acest model”, spune Alexandru Tănase.

Totodată, reprezentantul R. Moldova în Comisia de la Veneția spune că a fost și rămâne adeptul sistemului estonian, la baza căruia stă votul preferențial.

„Din păcate, prea puțini împărtășesc punctul meu de vedere.

Acum, despre Avizul Comisiei de la Veneția. Este o opinie absolut previzibilă. Eram convins care anume va fi poziția Comisiei. Abordările și standardele Comisiei sunt șlefuite de-a lungul anilor și nu se schimbă de la o țară la alta. Sigur, anumite lucruri pot fi nuanțate, dar era previzibilă o atitudine reticentă a Comisiei de la Veneția, când veni vorba despre trecerea de la sistemul majoritar la cel proporțional. Prin urmare, obiecțiile pe care le conține Avizul Comisiei nu sunt noi, ele fiind preluate în mare parte din Avizul Comisei de la Veneția din 2014. Un element aparte se referă la consensul politic. Comisia de la Veneția nu obișnuiește să se pronunțe pe chestiuni de oportunitate, în schimb, e destul de exigentă față de guvernele care operează asemenea reforme, cerându-le să atingă un consens politic cât mai larg. În cazul R. Moldova, Comisia a constatat lipsa unui consens politic larg și, prin urmare, a recomandat autorităților să nu recurgă la o asemenea reformă, atâta timp cât toți actorii politici, parlamentari, extraparlamentari, societatea civilă, nu ajung la un consens asupra esenței acestei reforme”, a precizat Alexandru Tănase.

Cristina Parfeni

Inapoi la arhiva noutaților