Deputatul independent, Alexandru Oleinic susține că, seceta, pe care Moldova nu a avut-o timp de 40 ani, precedată de o iarnă caldă și fără zăpadă, a afectat culturile agricole din țară, creând toate premisele pentru o nouă criză – în sectorul agrar, informează CURENTUL.
„Potrivit unor experți, chiar și precipitațiile anunțate de meteorologi, ar putea salva la unele culturi doar jumătate din roadă. Conform scenariului cel mai sumbru – lipsa precipitațiilor, ne putem trezi cu situația din 1947… Consider că în aceste condiții avem nevoie de un Program național de irigare, care ar elimina riscurile în caz de secetă și garanta siguranța și calitatea sectorului. Plus la toate, este necesar și un Program de digitalizare a sectorului agricol, care va automatiza activitatea întreprinderilor, îmbunătăți randamentul culturilor, optimiza factorii de producție, reduce necesitatea în brațe de muncă, astfel crescând esențial profitabilitatea. Până atunci, situația proastă este confirmată, cu părere de rău, târziu ca întotdeauna, și de ministrul agriculturii, dezvoltării regionale și mediului, Ion Perju, care a calificat-o drept una „fără precedent”, fiind inițiat un proces de evaluare a stării reale a terenurilor în fiecare raion și, în măsura posibilităților, a fiecărei gospodării din R. Moldova. Și aceasta în situația când acum câteva luni un grup de agricultori a încercat de nenumărate ori să obțină o audiență cu ministru pentru a discuta situația critică care se contura în agricultură… Ca regula, ministerul are agenda sa, care nu coincide cu problemele sectorului agrar…”, a scris Oleinic, pe blogul său.
Totodată, deputatul a scos în evidență o întrebare actuală: „Nu e prea târziu oare?”.
„O întrebare, care pentru moment sună retoric, dar abordată în numeroasele interpelări de deputat la adresa instituției încă acum jumătate de an, când indicam pericole pentru sectorul agrar, inclusiv prin deteriorarea/lipsa sistemului de irigare (doar cca 4,3% de terenuri agricole sunt irigate), stoparea/nefinalizarea apeductului Soroca-Bălți, lipsa unor programe/strategii eficiente de susținere a sectorului agrar, producătorilor agricoli, etc. Mai mult, până în prezent, din lipsa avizelor din partea Guvernului se află în stand-by inițiativele legislative care vizează modificarea și completarea Legii privind piața produselor petroliere nr.461 din 30.07.2001 (plafonarea prețurilor de ANRE), acordarea ajutorului de stat sub formă de alocații bugetare unice producătorilor agricoli pentru compensarea accizului la motorină, adoptarea de unei hotărâri cu privire la măsurile de diminuare a impactului negativ asupra economiei naționale din cauza epidemiei de coronavirus etc”, a scris el.
Potrivit lui, mai nou – la rectificarea bugetului nu a fost acceptat amendamentele de stabilire a impozitului de 8% pentru întreprinderile care procesează produse agricole, precum și majorarea Fondului de subvenționare a agriculturii de la un miliard până la 2 miliarde lei și modificarea conceptului de subvenționare la subvenții per/ha.
„Ultima modificare am propus-o reieșind din considerentul că pentru a ieși pe piețele internaționale, inclusiv cea europeană, cu produse de calitate sunt necesare investiții, subvenții, etc. Dar despre ce putem noi vorbi la acest capitol, dacă investim de zeci de ori mai puțin în agricultură decât alte state… Evoluțiile din ultima perioadă indică că suntem în pragul unei crize de proporții în agricultură, iar lipsa unor măsuri operative va agrava și mai tare situația din sector, cauzând, într-un final, spre sfârșitul anului falimentarea a circa 60% din întreprinderile și gospodăriile agricole. Diferite propuneri și soluții pentru diminuarea impactului vin din partea experților, agricultorilor, savanților, opoziției și altor instituții… Dar se creează impresia că toate acestea sunt ignorate de autorități. Se repetă, într-o măsură oarecare, istoria cu pandemia coronavirusului, când lipsa unității naționale a tuturor actorilor, precum și operativității în adoptarea măsurilor anticriză a creat dificultăți în mai multe sectoare ale economiei naționale, care încă trebuie depășite. Situația se va agrava și mai tare dacă întârziem cu soluții și în agricultură…”, a conchis Oleinic.
Andriana Cheptine