Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) a prezentat, astăzi, cel de-al doilea Raport alternativ privind implementarea Acordului de Asociere pentru trimestrul I-III, anul curent, transmite CURENTUL.

Potrivit autorilor studiului, au fost luate în considerare propunerile și sugestiile din partea societății civile și autorităților publice. Raportul reflectă o apreciere subiectivă, alternativă, de cea a Guvernului. Astfel, Raportul conține VI capitole în care sunt analizate fiecare titlu din planul Acordului de Asociere.

Dintre cele 390 de măsuri planificate pentru a fi implementate, au fost realizate 161 de măsuri, 119 sunt în curs de realizare și 110 măsuri nu s-au realizat. Gradul de implementare este de mai puțin de 10%. Cele mai puține lucruri s-au realizat în domeniul justiției.

Titlul II – Dialogul Politic și Reforme.

S-a înregistrat progres redus la realizarea acțiunilor. Dialogul politic – nu sunt reflectate măsuri de implementare care țin de instituțiile democratice, sistem electoral și se transpun modificări cu privire la legislația electorală. Nu s-au făcut recomandări și decizii în urma scrutinului electoral din 2016. S-a asistat la un proces de reformare complex la Codul electoral prin introducerea mixtului.

La politica externă și securitate este un progres înregistrat la încheierea Acordului cu UE privind schimbul de informații clasificate.

Stabilitatea regională – se atestă evoluții în procesul de negocieri în formatul „5+2”, cât și extinderea mandatului EUBAM.

Reforma internă – sunt regrese, în special, cu privire la nepromovarea noii Legi cu privire la organizațiile necomerciale, sunt întârzieri la adoptarea PNADO III cu privire la drepturile omului.

Prevenirea corupției – nu există evoluții importante în acest sens. Nu există fundament de lucru al ANI și pe domeniul justiției și s-a ratat oportunitatea de a demonstra voință politică de a realiza o reformă în sistemul judiciar prin asigurarea unui proces cât mai transparent și de alegere corectă a noilor membri ai CSM și CSP.

Titlul III – Aspectul supremației Legii.

Nu s-au înregistrat progrese și nu s-au promovat reformele pentru Curtea Constituțională și sistemul judecătoresc.

Rolul CSM și CSP nu a fost consolidat. Au fost promovate inițiative privind simplificarea procedurilor de examinare a cauzelor în procedură civilă și de consolidare a funcțiilor inspecției judiciare care sunt la etape de aprobare.

Nu s-au înregistrat progrese la promovarea politicilor publice ce țin de protecția datelor cu caracter personal.

Domeniul luptei cu corupția a înregistrat un progres ce ține de adoptarea politicilor publice și a documentelor de planificare a Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție și Legea Integrității.

Protecția avertizorilor de integritate nu a înregistrat adoptarea politicilor publice noi.

Proiectul de lege privind prevenirea și combaterea spălării banilor nu a fost adoptat.

Titlul IV – Cooperarea Economică și Sectorială.

Reforma administrației publice – s-a făcut reforma Guvernului și urmează a instituțiilor publice și locale.

S-au inițiat modificări în cadrul legislativ ce țin de drepturile societății comerciale. Au fost adoptate legi privind activitatea băncilor și societăților financiare nebancare apreciate favorabil în contextul programului de cooperare cu FMI.

Nu s-a reușit adoptarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor, dar proiectul trebuie votat în lectură finală în Parlament. Pachetul energetic a fost transpus. Acțiunile legate de dezvoltarea rurală și regională nu a cunoscut nici un progres semnificativ. Cooperarea cu societatea civilă a înregistrat un regres prin nepromovarea Legii privind organizațiile necomerciale.

Titlul V – ZLSAC.

Exporturile către UE nu au înregistrat o creștere moderată comparativ cu alte perioade, pe unele capitole de produse sunt limitate prin contingente tarifare.

Nu s-a reușit promovarea exporturilor produselor alimentare ca lactatele, carnea, ouă, și lipsă de progres semnificativ în implementarea angajamentelor în domeniul măsurilor sanitare și fitosanitare.

Sistemul de achiziții se referă doar la achiziții publice de valoare mică. Au fost atestate inițiative legislative care încearcă să promoveze excepții de aplicare a regulilor de achiziții publice. A fost adoptat programul național în domeniul concurenței cu ajutorul de stat pentru anul 2017-2020. S-au elaborat modificări la Codul Penal ce țin de eliberarea de răspundere penală pentru antreprenorii care cooperează cu Consiliul Concurenței în cadrul programelor de clemență însă acesta încă nu a fost adoptat.

Titlul VI – Asistența financiară, antifraudă și control.

A fost negociat și aprobat cadrul multianual de acordare a asistenței UE pentru anii 2017-2020. A fost numită conducerea Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale. CNA a fost desemnată instituia responsabilă de cooperare cu OLAF și au fost inițiate multe investigații privind fraudarea fondurilor europene.

A fost încheiat Memorandumul de înțelegere cu UE privind Acordurile de împrumut și grant privind acordarea RM asistenței macrofinanciare de 10 mln. de euro. Procesul de negocieri a fost influențat de promovarea reformei electorale.

Debursarea tranșelor de asistență macrofinanciară va fi condiționată de o evaluare a situației în domeniul funcționării sistemului multipartid, statului de drept și drepturile omului.

RM nu a obținut nici o tranșă în cadrul programelor de suport bugetar, Comisia Europeană a anulat ultima tranșă a suportului bugetar pentru sectorul justiției. RM va primi până la sfârșitul anului plățile pentru programele de suport bugetar întreprinderilor active în anul 2017 în valoare de 36,3 mln. euro din cele 47 mln. euro planificate.

De menționat că, următorul raport privind implementarea Acordului de Asociere va fi prezentat în vara anului 2018.

Cristina Parfeni