Luna mai se caracterizează prin începutul creşterii şi dezvoltării active a culturilor termofile, transmite CURENTUL.

În medie către 3 mai, în jumătatea de nord a țării, are loc răsărirea în masă a sfeclei de zahăr, către 18 mai se semnalează apariţia celei de-a treia frunze adevărate.

În ultima pentadă a lunii aprilie – începutul lunii mai are loc răsărirea plantelor de floarea-soarelui.

Înfrăţirea în masă a orzului şi ovăsului de primăvară se observă în medie în perioada 7-12 mai.

Răsărirea în masă a porumbului are loc în intervalul 13-17 mai, a cartofului – 12-22 mai.

La începutul lunii mai se observă înflorirea la păr şi măr.

Termenele optime de sădire în sol a răsadului legumicol în raioanele de sud şi centrale este în jurul datei de 5 mai, în cele de nord – în jurul datei de 15 mai.

La grâul de toamnă în perioada 24 mai – 2 iunie se semnalează înspicarea în masă. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu grâu de toamnă în faza înspicării constituie în fond 85-115 mm, în unele raioane centrale şi de sud – 65-75 mm.

Cel mai mare pericol pentru culturile agricole în luna mai în prezintă îngheţurile intensive. Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi rodului la cais în luna mai constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%.

În perioada de primăvară la viţa de vie mugurii puţin umflaţi sunt vătămaţi la temperatura de -3..-4ºС. Un pericol deosebit pentru viţa de vie îl prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor (25 aprilie – 2 mai).

Probabilitatea vătămării plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenele de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclă de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele din nordul țării. Culturile cerealiere de primăvară în faza de răsărire sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii aerului până la -7..-9ºС.

De asemenea, îngheţurile tardive de primăvară în luna mai sunt deosebit de periculoase pentru culturile iubitoare de căldură şi legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Culturile tehnice şi legumicole – tutunul, cartoful, roșiile, ardeiul, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea până la -1ºС provoacă pieirea lor.

Din factorii climatici nefavorabili pentru culturile agricole în luna mai fac parte secetele şi suhoveiurile. În luna mai suhoveiurile cu diferită intensitate se semnalează în medie în decursul a 3-7 zile. Seceta de primăvară se observă în aprilie – mai. Frecvenţa ei este mică – în medie o dată în 7 ani.

Cristina Parfeni