Republica Moldova este poate unica țară din lume în care activează partide nesusținute nici măcar de propriii membri. Datele publicate de colegii mei acum cîteva zile, arată că la precedentele alegeri parlamentare (cele din 2010), opt partide din cele înscrise în cursă au acumulat un număr de voturi mai mic decît numărul lor de membri declarat oficial la Ministerul Justiției.

Și nu mai mic cu unu, doi sau 100 de membri, lucru care ar fi putut fi înțeles, dacă e să admitem că anumiți membri de partid pot să nu fie de acord cu politica promovată de formațiunea lor la o anumită etapă, dar așteaptă ”timpuri mai bune”, crezînd încă în șansele ei. Majoritatea dintre partidele menționate mai sus au fost susținute de mai puțin de jumătate din membrii lor, iar în unele cazuri chiar de mai puțin de a cincea parte din membri! Despre ce vorbește aceasta? Despre faptul că în Republica Moldova sînt partide false și nu mă tem deloc să spun acest lucru, chiar dacă cineva ar putea să se simtă afectat de afirmația respectivă. Aceste partide fie au comis falsul atunci cînd și-au prezentat lista de membri la Ministerul Justiției, fie demult nu au făcut o inventariere a propriilor membri să vadă cîți sînt ei în realitate, iar aceasta deja tot un fals este, pentru că lista prezentată la Ministerul Justiției demult nu mai este actuală.

Și să nu credeți că e vorba doar de opt partide. Pur și simplu aceste opt formațiuni s-au ”developat” participînd la precedentele alegeri parlamentare. În realitate, numărul partidelor din această categorie este mult mai mare.

Veți întreba: dar de ce aceste partide își continuă existența, chiar dacă e evident că nu mai întrunesc condițiile legale privind activitatea unei formațiuni politice? Explicații pot fi două: fie conducătorilor acestor partide le este lene să înceapă procedura de lichidare a lor sau poate încă undeva mai speră că pot reveni în prim-planul evenimentelor politice, fie au făcut un business din aceasta. Nu este un secret că multe dintre micile partide sînt folosite pe post de instrumente de atac de către partidele mari în lupta cu oponenții. Pentru anumite recompense, liderii partidelor mici, care demult nu se mai reprezintă decît pe sine și un grup restrîns de persoane, sînt gata să enunțe orice mesaj și să recurgă la orice atac. Pentru ei aceasta este o cale de a supraviețui, iar uneori chiar de a trăi destul de bine. Dar oarece pentru aceasta trebuie create partidele? Nu este oare aceasta un abuz de democrație?

Nu știu cum Dvs., dar mie nu-mi place deloc această situație, pentru că ea discreditează însăși noțiunea de partid politic și luptă politică. Nu voi veni cu recomandări, cu atît mai mult că sîntem într-un an electoral, dar fiți de acord că situația este una ieșită din comun și necesită o soluționare. Dacă nu pînă la alegerile din acest an, atunci cel puțin după…

Dumitru Spătaru