Asociația Patronatelor din Industria Prelucrătoare (APIP) a organizat în această săptămână o masă rotundă pe tema funcționării ZEL-urilor după 2026, informează TRIBUNA.

Potrivit unui comunicat al asociației, în conformitate cu prevederile art. 340 și 341 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, intrat în vigoare la 1 iulie 2016, cu privire la ajutorul de stat acordat agenților economici, toate mecanismele de ajutor de stat instituite înainte de organizarea organismului de ajutor de stat în domeniul ajutorului de stat, inclusiv cele prevăzute de Legea nr. nr. 440-XV din 27 iulie 2001 privind zonele libere de afaceri se armonizează cu Acordul de asociere pentru o perioadă maximă de zece ani de la data intrării sale în vigoare.

APIP mulțumește, astfel, lui Dumitru Alaiba – președintele Comisiei Economiei, Buget și Finanțe, Ion Lupan – Secretarul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru RM, Dorel Noroc – şeful Direcției Generale Politica și Legislația Fiscală și Vamală din cadrul Ministerului Finanțelor, Valeriu Cozarev – şeful de secţie din cadrul Serviciului Vamal, pentru participare, deschidere deplină în identificarea soluțiilor concrete pentru susținerea investitorilor.

În cadrul discuțiilor pe platforma APIP, reprezentanții investitorilor din aproape toate zonele libere care activează în Moldova (Sumitomo, Draxlmaier, Gebauer, Lear, Magnatec, Metchimgrup, Coroplast…) au subliniat că fiecare dintre cele șapte zone libere funcționează în baza unei legi adoptate separat. Unele dintre aceste zone funcționează de aproape 30 de ani, iar altele de peste 10 ani. De la punerea în funcțiune a ZEL-urilor, investitorii străini au investit peste 480 milioane de euro în economia Republicii Moldova și-au creat peste 16 mii de noi locuri de muncă.

Companiile și-au exprimat îngrijorarea cu privire la funcționarea ZEL-urilor din Moldova după 2026. Participanții la masa rotundă au discutat despre posibilitatea de a aplica în Moldova experiența statelor membre ale UE, în special a Letoniei, Lituaniei, Poloniei și Ungariei. Aceste țări au încă zone economice libere, chiar dacă sunt de mult timp membre ale Uniunii Europene, în timp ce Moldova a semnat doar Acordul de Asociere până în prezent.

Lituania, de exemplu, are șapte ZEL-uri, durata de funcționare  acestora până în 2035. Letonia exploatează cinci, cu dreptul de a funcționa până în 2043. În Polonia există 14 zone economice special, care oferă facilități mai atractive decât ZEL ale RM. În total, în Europa funcționează 105 teritorii cu statut de zonă economică liberă.

Participanții la masa rotundă a APIP au decis să se adreseze conducerii Republicii Moldova cu rugămintea de a acorda o atenție sporită problemelor zonelor economice libere din Moldova, examinând eficiența și rolul acestora în dezvoltarea economică a țării în fiecare caz în parte. La rândul investitorii străini vor înainta propuneri concrete din experiența de lucru în alte țări.

De asemenea, majoritatea reprezentanților investitorilor străini și-au exprimat îngrijorarea față de contextul informațional negativ care se creează în jurul zonelor libere și, mai ales, inacceptabil pentru investitori – incertitudinea care implică riscuri inacceptabile de protejare a investițiilor realizate.

S-a subliniat faptul că, după pandemie, există o tendință a marilor producători europeni de a-și muta o parte din activele de producție din Asia în Europa de Est, mai aproape de baza lor de producție. Moldova este considerată unul dintre cele mai favorabile locuri în acest sens. Se pregătesc noi proiecte și investiții, dar soarta lor va depinde direct de condițiile în care vor putea fi implementate, au subliniat participanții la reuniune.

Membrii APIP, investitorii străini și reprezentanții acestora și-au exprimat speranța că autoritățile de stat vor fi atente la problemele zonelor libere și ale rezidenților acestora, exprimându-și dorința de a continua și extinde activitatea lor în Republica Moldova și de a spori volumul investițiilor în condiții clare și pe termen lung de funcționare.

Cristina Gurez