Recuperarea cheltuielilor suportate de stat pentru urmărirea penală şi judecarea cauzelor penale a fost subiect pus în dezbatere în cadrul unei Conferințe Internaționale organizate la Chișinău, transmite CURENTUL.
Deşi, în prezent, legislaţia procesual-penală conţine prevederi la acest capitol, acestea sunt ambigue, lasă loc pentru interpretări şi generează practici neuniforme. De la proclamarea independenţei Republicii Moldova, era acceptat un singur principiu – toate cheltuielile în procedurile penale să fie suportate de stat.
Începând cu anul 2016, Procuratura a studiat şi abordat această problemă în ordine prioritară, orientând acuzatorii de stat, ca odată cu condamnarea persoanelor sau aplicarea altor soluţii de nereabilitare, să solicite încasarea mijloacelor băneşti care au fost utilizate la efectuarea anchetei şi pe care l-au suportat instituţiile de drept (expertize judiciare, traduceri, extrădări, etc.) – din contul persoanei vinovate.
Statisticile Procuraturii vizând recuperarea cheltuielilor judiciare la etapa de urmărirea penală, estimată în intervalul 1 ianuarie – 15 septembrie 2017 este următoarea:
– suma totală a cheltuielilor judiciare care au fost recuperate benevol în timpul urmăririi penale de către participanții la proces a constituit 280 404,76 lei (comparativ cu 77.822 lei total în 2016);
– suma totală a cheltuielilor judiciare dispuse pentru încasare de către procurori pe cauze cu soluții de netrimitere în judecată a constituit 340 423,59 lei (comparativ cu 189.879 lei total în 2016);
– suma totală a cheltuielilor judiciare care au fost achitate în baza deciziilor procurorilor a constituit 283 808,27 lei (comparativ cu 160.370 lei total în 2016). În 48 cazuri s-a decis punerea în executare în ordinea prevăzută de Codul de executare a ordonanțelor;
– suma totală a cheltuielilor judiciare care au fost recuperate pe cauzele penale pe care au fost adoptate în anii precedenți soluții de netrimitere în judecată a constituit 22 182,42 lei (51.185 lei total în 2016);
– suma totală a cheltuielilor judiciare specificate în modul stabilit în informația anexă la rechizitoriu pe cauzele pe care au fost dispuse soluții de trimitere în judecată a constituit 5 401 341,28 lei (3.109.902 lei total în 2016);
Soluţiile instanţelor naţionale, dispuse de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2017:
– cheltuieli solicitate de acuzatori în instanță – 3.205.660 lei /în 2016 -2.045.021 lei/
– încasate de instanță din contul inculpaților – 1.874.934 lei /în 2016 – 1.447.580 lei/
– respinse solicitări, respectiv lăsate în contul statului – 1.330.726 lei /în 2016 – 597.441 lei/ sau 41,5%
Urmare a generalizării experienţei statelor europene la acest capitol, unde lucrurile stau altfel şi pentru a sensibiliza forul juridic naţional la acest subiect, Procuratura Generală a invitat experţi notorii, judecători şi procurori din Germania, Estonia, Letonia şi România – state în care practicile în domeniu au avansat considerabil şi unde, la toate etapele unui proces penal, există reglementări bine definite, care pun sarcina achitărilor pe seama persoanei care a săvârşit infracţiunea şi nu pe umerii contribuabililor oneşti. În concret, experienţa europeană presupune virarea sumelor necesare pentru avansarea cheltuielilor judiciare către bugetul organelor de drept pentru ca, în cele din urmă, acestea să fie achitate de persoana recunoscută vinovată de comiterea infracţiunii.
Participanţii la Conferinţă au adoptat o Rezoluţie care prevede crearea unui grup de lucru interinstituţional, menit să elaboreze, în regim de urgenţă, proiecte de legi pentru a ajusta legislaţia şi practicile naţionale la cele europene.
În opinia Procuraturii Generale, recuperarea banilor din contul persoanelor culpabile de comiterea infracţiunilor, pe lângă toate, va exclude şi asemenea practicii defectuoase precum: tergiversarea, inclusiv prin utilizarea abuzivă de către părţi a drepturilor procesuale, recuzările neîntemeiate, amânarea continuă a proceselor în judecată din cauza neprezentării părţilor sau a apărătorilor.
Cristina Parfeni
