Academicianul Valeriu Pasat, fost ministru al Apărării, a adresat primelor persoane în stat o scrisoare deschisă – „Academia de Științe a Moldovei: A fi sau a nu fi”, informează CURENTUL.

Vedeți scrisoarea integrală mai jos:

„Doamnei Președinte al Republicii Moldova, Maia SANDU

Domnului Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, Igor GROSU

Doamnei Prim-ministru al Republicii Moldova, Natalia GAVRILIȚĂ

ACADEMIA DE ȘTIINȚE A MOLDOVEI: A FI SAU A NU FI

Suntem cu toții profund îngrijorați de escaladarea contextului internațional, de problemele economice ale statului, de situația refugiaților, criza energetică, pauperizarea cetățenilor, urmările pandemiei etc. – toate acestea reprezentând o perioadă dificilă în procesul de guvernare a Republicii Moldova. Pe acest fundal, vreau să atrag atenția și asupra altei probleme, care, în opinia mea, este la fel de gravă pentru societate noastră, ca și toate problemele enunțate mai sus, și anume, starea în care a ajuns Academia de Științe a Moldovei (AȘM).

Pentru început, să-mi fie scuzată lipsa de modestie, dar vreau să prezint o scurtă trecere în revistă a activității mele profesionale pentru a fi cât mai explicit din ce cauză abordez această temă sensibilă.

Deși pe parcursul timpului am deținut funcții în diplomație, fiind membru al Guvernului Republicii Moldova, totuși, consider că vocația mea supremă este legată la modul direct de domeniul cercetării. În anul 1982, îndată după absolvirea facultății, am fost repartizat la Institutul de Istorie al Academiei de Științe. În cadrul acestei instituții am elaborat lucrări științifice editate în țară și peste hotare, am participat la manifestări științifice, am pregătit cadre științifice, am interacționat constructiv cu diferiți colegi de ai mei. În anul 2008, la invitația Președintelui Consiliului Europei, am prezentat la Strasbourg, în fața europarlamentarilor, o prelegere publică și o expoziție despre calvarul deportărilor și al represiunilor staliniste prin care a trecut poporul nostru. Pornind de la impactul pe care l-a avut acțiunea de diseminare a rezultatelor științifice asupra publicului, am conștientizat faptul că știința constituie un autentic ambasador al țării noastre, fiind o carte de vizită a Republicii Moldova atât pe plan intern, cât și pe cel extern. Prin știință Republica Moldova ar putea fi cunoscută în întreaga lume. Recunoașterea activității mele științifice este exemplificată și prin faptul că sunt laureat al Premiului Național (2012), am fost distins cu Ordinul Republicii (2019).

La fel ca mulți oameni din domeniul științei nu-mi pot imagina nicio clipă viața mea fără domeniul cercetării. De aceea, țin foarte mult la imaginea pe care o are în societate Academia. Am considerat întotdeauna, că menirea Academiei trebuie să vizeze realitățile științifice, apărarea intereselor statului pe care îl reprezintă, identificarea unor soluții pentru rezolvarea problemelor acute ale societății, promovarea deliberată a valorilor general umane. Sunt acțiuni ce țin de misiunea unei Academii clasice, cu tradiții în domeniile cercetării și ale tradițiilor istorice.

În esență, Academia, așa cum a fost gândită de fondatorii ei încă din Antichitate, reprezintă un exemplu pentru societate, promovează educația și cunoașterea, răspunde la necesitățile acute ale societății, manifestă empatie față de apropiați. În „secolul naționalităților”, sec. al XIX-lea, academiile au stat la baza menținerii identității, istoriei, limbii.

La 11 martie 1946, printr-o decizie a guvernului sovietic la Chișinău s-a inițiat deschiderea unei instituții academice, Baza Moldovenească a Academiei de Științe a URSS, care în urma unor reorganizări a stat la temelia Academiei de Științe a Moldovei.

După destrămarea Uniunii Sovietice, AȘM a trecut prin mari dificultăți: lipsuri financiare, bază materială învechită, exodul cercetătorilor din domeniul de activitate etc. După o perioadă de relativă relansare, decăderea instituției academice a fost generată de degradarea morală, etică, ținuta civică precară și juridică survenită din interior.

Mai mult de un deceniu asistăm la colapsul unei instituții de importanță națională care ar fi trebuit să constituie un exemplu pentru societate, generatoare de idei inovatoare, cu atitudini lucide față de multiplele probleme. S-a ajuns la această situație catastrofală a științei naționale deoarece Academia a fost în exces politizată, conducerea instituției dorind să se mențină cu orice preț la putere cochetând ușuratic cu toate guvernările, făcând propagandă electorală pentru anumiți candidați. Astfel, în cadrul campaniei prezidențiale din anul 2020 la Academie a fost invitat doar un singur candidat (Igor Dodon), făcând abstracție de existența unui contracandidat cu șanse reale (Maia Sandu).

Lipsa de principialitate a conducerii Academiei în raport cu declarațiile ex-președintelui Igor Dodon s-a manifestat și în privința denumirii corecte a limbii de stat (române) (aceasta în pofida faptului că există hotărârile tranșante ale Prezidiului AȘM din 9 septembrie 1994 și Declarația AȘM din 28 februarie 1996, recunoscute în unanimitate de către savanți).

Instituția academică s-a aflat în epicentrul unor scandaluri de corupție, sinecură, cumetrism, promovarea în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor a unei persoane compromise, slaba promovare a tinerilor cercetători în managementul academic, înstrăinarea infrastructurii de cercetare. Dovadă elocventă, în acest sens, sunt rapoartele Curții de Conturi ale Republicii Moldova! Pe acest fundal, evident, a avut de suferit și cercetarea. În rapoartele naționale și internaționale ale performanțelor științifice se vede clar că AȘM se află la coada clasamentelor.

În urma „reformei plahotniuciste” – fără a fi consultate opiniile savanților – a avut loc un jaf cu mult mai mare decât furtul miliardului. Dacă valoarea cantitativă a banilor poate fi cu mare dificultate recuperată în timp, atunci patrimoniul științifico-uman niciodată!

Este imposibil să evaluez opera savantului care muncește o viață în domeniul de cercetare și care în plină efervescență a creației sale este nevoit să abandoneze domeniul pentru a putea supraviețui. Printr-un atac raider, controversatul regim plahotniucist, în cârdășie cu conducerea Academiei, a participat și participă în continuare la distrugerea unuia dintre cel mai valoros patrimoniu al țării, a celor mai inteligene minți din Republica Moldova, a cercetătorului științific, al savantului.

Prin transferul institutelor de cercetare din subordinea Academiei în cea a Ministerului Educației și Cercetării s-a pierdut platforma teoretico-metodologică a cercetării științifice în Republica Moldova.

Onorată conducere a Republicii Moldova!

A venit timpul să spunem lucrurilor pe nume în mod deschis:

SCOPUL ADEVĂRAT AL „REFORMEI” ACADEMIEI ȘI DOMENIULUI CERCETĂRII DIN PERIOADA GUVERNĂRII ANTERIOARE A FOST ACELA DE A SUBORDONA ȘTIINȚA FACTORULUI POLITIC ȘI DE A ÎNSTRĂINA PATRIMONIUL MATERIAL ÎN FAVOAREA CERCURULOR OLIGARHICE! Pentru a duce acest „proiect” la bun sfârșit guvernul condus de Pavel Filip și-a instalat un om docil – acad. Ion Tighineanu, actualul președinte al Academiei. Cu părere de rău, răsplata pentru „reformă” a fost tăcerea președintelui AȘM, acad. Ion Tighineanu, iar consecințele acestei situații deplorabile și-au lăsat amprenta asupra întregului sector de cercetare-inovare.

Conducătorii Academiei au dat dovada de lipsă de viziune de lungă durată, de idei reformatoare, care ar fi putut veni cu soluții benefice pentru stat, pentru comunitatea academică. Însăși „alegerea” actualului președinte al AȘM, Ion Tighineanu este una controversată, fiind candidatura impusă de fosta guvernare, prin încălcarea flagrantă a procedurii juridice, fapt recunoscut public de fostul președinte al AȘM acad. Gheorghe Duca la 12 iulie 2019 în cadrul Asambleei AȘM (https://stiri.md/article/politica/ex-presedintele-asm-ii-propune-succesorului-sa-si-dea-demisia). Necontestarea acestei afirmații confirmă adevărul propriu-zis. Mai mult ca atât, nu a existat nicio autosesizare a fostului regim politic referitor la acest fapt. Nu s-a creat nicio Comisie specială ce ar fi pus în discuție ilegalitatea alegerii președintelui AȘM.

În aparatul administrativ au fost incluse persoane care nu sunt membri ai Academiei. Or, această premieră moldovenească este una de talie mondială! Mai întâi se instalează în funcție de conducere persoana, apoi aceasta „stă la rând” ca să obțină și titlul de academician! Nu este exclus ca la viitoarele alegeri în calitate de membri ai Academiei, conducerea AȘM să promoveze persoane loiale lor, ca să-și „consolideze” astfel baza socială.

Mimările „nobile” organizate de actualul președinte al Academiei se fac exclusiv pentru a-i lustrui imaginea „știrbită” în societate.

Conducerea AȘM este una depășită, arogantă, incompetentă, izolată de problemele reale ale societății și merge, în esență, în contrasens cu cerințele reale pe care societatea le solicită de la înaltul forum științific.

Finanțarea Academiei din partea statului (peste 20 de milioane de lei!!!), o instituție care a menținut cadrul financiar ca și în cazul în care avea în subordine institutele de cercetarea (!), raportată la „realizările” acesteia nici pe departe nu justifică cheltuiala banului public. Aceasta în contextul în care majoritatea cercetătorilor se află la limita subzistenței financiare.

Academia se află într-o dramatică izolare internațională și regională. Știința nu mai este un domeniu atractiv pentru tineret, elocvent fiind și faptul că înscrierile la studiile de doctorat se fac cu „arcanul”. Există pericolul real ca în lista de specialități să dispară cea de cercetător științific. Astfel, munca edificată pe parcursul a zeci de ani, de generații de minți luminate să dispară irecuperabil. Aceste perspective tenebre generează fireasca întrebare, cui îi va mai trebui Academia?

În opinia mea, modelul clasic de Academie pe care trebuie să-l urmeze Academia de Științe a Moldovei este Academia Română. La baza fondării acestui forum științific, în anul 1866, au fost și trei basarabeni. Această prestigioasă entitate ştiinţifică s-a impus ca un măreț centru științific, cultural, educațional cu un înalt prestigiu intelectual-moral în societate. Este autoritatea care menține o echidistanță politică și cu care factorul politic se consultă în soluționarea diferitor probleme ale statului. Însuși Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, este o personalitate-simbol al mediului intelectual nu doar din România, ci și de peste hotare. Este un Savant de marcă, omniprezent în viața publică, iar ideile și atitudinile acestuia sunt de referință pentru societate.

Pentru a preveni colapsul iminent al Academiei de Științe a Moldovei, propunem următoarele:

Crearea unei comisii parlamentare (care ar include și reprezentanți ai comunității științifice, inclusiv membri ai AȘM) ce ar examina situația din Academie și din sectorul cercetării și inovării;
Demisia in corpore a conducerii Academiei și numirea unei conduceri interimare;
Convocarea Adunării Extraordinare a AȘM;
Alegerea unei noi conduceri la Academie;
Crearea unui program-cadru de activitate a instituției academice;
Înnoirea corpului academic cu reprezentanți notorii din mediul academic, universitar, cultural, economic;
Academia trebuie să ajute statul prin unirea comunității științifice de pe ambele maluri ale Nistrului;
Reîntoarcerea institutelor de cercetare din subordinea Ministerului Educației și Cercetării în cea a Academiei;
Alegerea în funcțiile de conducere ale Academiei a unor personalități pe baza meritocrației, a integrității personale, a capacităților manageriale;
Consolidarea comunității științifice prin asistență teoretico-metodologică, participare activă la proiecte naționale și internaționale;
Crearea unor nuclee științifice pentru a asigura o conexiune între cercetare, sectorul aplicativ și administrația publică centrală și locală;
La baza reformării AȘM ar putea fi preluată experiența Academiei Române.
Propunerile respective nu necesită cheltuieli financiare suplimentare din partea statului.

Considerăm că noua conducere a Republicii Moldova dorește o schimbare benefică la Academie. În unison gândește și întreaga comunitate științifică, inclusiv membrii AȘM. Cu alte cuvinte, este timpul să se facă un pas hotărât spre o normalitate în buna funcționare a Academie sau, în formula actuală, AȘM, nu-și justifică activitatea, trebuind, pur și simplu, lichidată.

Mizăm mult pe susținerea atât a conducerii țării, cât și pe cea a partidelor parlamentare, fiind vorba de o instituție importantă a statului – de forumul științific suprem.

Cu deosebit respect,

Academician Valeriu PASAT

Chișinău, 11 martie 2022”.