În pofida eforturilor considerabile de reducere a disparităților de gen dintre bărbați și femei din ultimii ani, aproximativ 90% din bărbații și femeile din Moldova sunt oarecum părtinitori față de femei.Aceasta reflectă barierele invizibile cu care se confruntă femeile în realizarea egalității de gen și eforturile de depășire a limitărilor.
Aceasta una din principalele constatări ale noului indice al normelor sociale de gen al Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Acest indice măsoară cum convingerile sociale blochează egalitatea de gen în domenii precum politica, munca și învățământul. Indicele a fost calculat în baza răspunsurilor la cele șapte întrebări din Sondajul Global al Valorilor, care corespund celor șapte indicatori utilizați. Indicele este disponibil pentru 75 de țări, acoperind 81% din populația globală.
În Moldova, conform datelor pentru 2005-2009, 90% din bărbați și femei au menționat că au cel puțin o prejudecată față de femei. 67,2% din populație a raportat cel puțin două prejudecăți, proporția fiind diferită în funcție de gen: 58,6% din femei și 76,7% din bărbați. 9,9% din populația totală susține că nu are prejudecăți.
Ponderea populației părtinitoare din Moldova este:
60,3% pentru dimensiunea politică: persoanele cred că bărbații sunt lideri politici mai buni decât femeile, sau femeile nu au aceleași drepturi ca și bărbații;
58,8% pentru dimensiunea economică: persoanele cred că bărbații trebuie să aibă mai multe drepturi la un loc de muncă decât femeile, sau bărbații sunt directori executivi mai buni decât femeile;
16,7% pentru dimensiunea educațională: persoanele cred că universitatea este mai importantă pentru un bărbat decât pentru o femeie;
65,2% pentru dimensiunea de integritate fizică: persoanele justifică violența din partea partenerului sau limitarea drepturilor sexuale și reproductive.
Pentru toate dimensiunile, ponderea bărbaților părtinitori este mai mare decât cea a femeilor, ceea ce indică asupra faptului că bărbații și băieții trebuie să aibă un rol cheie în contestarea normelor sociale discriminatorii și trebuie să se implice plenar ca aliați în realizarea egalității de gen.
În lume, aproape 90% din bărbați și femei au anumite prejudecăți față de femei. Conform indicelui, aproximativ jumătate din bărbații și femeile din lume cred că bărbații sunt lideri politici mai buni, iar peste 40% cred că bărbații sunt directori executivi mai buni și că bărbații au mai multe drepturi la un loc de muncă atunci când acestea sunt limitate. 28% cred că este justificat pentru un bărbat să-și lovească soția.
Cele 5 țări cu cel mai înalt procent al populației care manifestă părtinire față de egalitatea de gen sunt Pakistan, Qatar, Nigeria, Zimbabwe și Iordan. Cele 5 state care au cel mai mic procent al populației cu prejudecăți de gen sunt Andorra, Suedia, Olanda, Norvegia și Noua Zeelandă.
În unele state, părtinirea față de egalitatea de gen se deteriorează și există o tendință negativă măsurabilă atât în atitudinea bărbaților, cât și a femeilor. Această situație pune în pericol toate realizările obținute atât de anevoios. Suedia, Germania, India și Mexic înregistrează cea mai mare deteriorare în rândul bărbaților.
Datele despre cum se schimbă prejudecățile de gen de-a lungul timpului sunt disponibile pentru 30 de țări, însă nu și pentru Moldova.
Comitetul ONU pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW) recomandă Republicii Moldova în cele mai recente constatări din 2 martie 2020 să modifice Legea cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați și/sau Legea cu privire la asigurarea egalității pentru a include o definiție comprehensivă a discriminări împotriva femeilor care să acopere, pe lângă discriminarea directă sau indirectă, discriminarea în sfera publică și privată și formele intersecționale de discriminare.
De asemenea, Comitetul recomandă Republicii Moldova să accelereze ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul).
Anul 2020 marchează cea de-a 25-a aniversare a Declarației de la Beijing și Platforma pentru Acțiune (Beijing+25) – cea mai vizionară agendă privind abilitarea femeilor până în prezent.
PNUD îndeamnă guvernele și instituțiile să treacă la o nouă generație de politici pentru a schimba aceste convingeri și practici discriminatorii prin educație și prin sporirea sensibilizării și schimbarea stimulentelor. De exemplu, utilizarea impozitelor pentru a stimula divizarea echitabilă a responsabilităților de îngrijire a copiilor sau prin încurajarea femeilor și fetelor să intre în sectoare dominate tradițional de bărbați, cum ar fi forțele armate și tehnologia informației.
Cristina Pendea