Avînd drept scop creșterea gradului de conștientizare a publicului privind hepatitele virale și facilitînd oportunităţi de iniţiere şi continuare a unor progrese reale în prevenţie, testare şi tratamentul acestor boli prin creşterea accesului la metode eficiente de prevenire, screening şi testare, Asambleea Mondială a Sănătății a stabilit în anul 2010 ca la 28 iulie să fie desfășurată Ziua Mondială a Hepatitei, transmite CURENTUL.

În acest an, activităţile în cadrul Zilei Mondiale a Hepatitei se vor desfăşura sub sloganul: „Hepatita: Gîndiţi-vă încă o data”,  astfel se face un apel la schimbarea atitudinii faţă de această boală periculoasă.

Conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, două miliarde de persoane au fost în contact cu virusul hepatitei B (VHB), dintre care 350 milioane au devenit purtători cronici cu risc înalt de infectare cu virusul hepatitei D (VHD). Circa 170 milioane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC) şi mai mult de 10 milioane – cu virusul hepatitei D (VHD), iar în diferite zone geografice, în fiecare an, apar peste 100 mii de cazuri de hepatită fulminantă, 400 mii de hepatite cronice, 700 mii de ciroze hepatice şi circa 300 mii de cazuri de carcinom hepatic primar.

Potrivit acelorași estimări, anual decedează de hepatita virală B 600 mii persoane şi de hepatita virală C 350 de mii, astfel aceste boli continuă să constituie o problemă majoră de sănătate publică, atît pe plan global, cît şi pentru Republica Moldova.

Totodată, în Republica Moldova sunt înregistraţi peste 40 mii de persoane infectate cu hepatite virale cronice, inclusiv 1726 cazuri noi de hepatite virale cronice s-au înregistrat în anul 2013, iar în anul curent se atestă o majorare a morbidităţii prin hepatita virală A. Astfel, în perioada ianuarie – iunie 2014 în ţară au fost înregistrate 29 cazuri de hepatită virală A –  de  3 ori mai mult, comparativ cu perioada similară a anului 2013.

În structura morbidităţii, în funcţie de căile posibile de transmitere a infecţiei pentru hepatita virală B acută predomină cea sexuală, iar în transmiterea hepatitei virale C acute în majoritatea cazurilor calea de transmitere este necunoscută.

Majoritatea cazurilor de hepatite virale B și C acută în anul 2013 au fost înregistrate în rîndul persoanelor adulte, totuşi două cazuri de hepatită virală B acută s-a depistat la copii de vîrsta de pînă la 17 ani.Nu există diferenţă semnificativă între bărbaţi şi femei privind morbiditatea prin hepatitele virale B şi C acute.

Deseori, hepatitele virale nu se manifestă prin simptoame clare sau decurg într-o formă ascunsă. În caz, dacă apar careva semne, cel mai frecvent bolnavii acuză oboseală, anxietate, senzaţie de greutate şi dureri în abdomen în partea dreaptă, pierderea poftei de mîncare, îngălbinirea sclerelor  şi a pielii,  greaţa şi voma, durerile musculare difuze, prurit cutanat, urina devine brună, materiile fecale decolorate.

Diana Cebotari