Niciunul din cei cinci judecători ai Curţii de Apel Bender, instanţă lichidată printr-o decizie de Parlament, nu are loc la Curtea de Apel Chişinău, unde au solicitat să fie transferaţi. Pentru că nu au adunat voturi suficiente pentru a ocupa un post în instanţa de apel din Capitală, printr-o decizie, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) le-au sugerat judecătorilor Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai să-şi încerce norocul timp de 15 zile la alte instanţe unde sunt locuri vacante. Pe de altă parte, experţii susţin că lipsa de transparenţă în luarea acestei hotărâri creează o situaţie confuză şi lasă loc de interpretări.

Creată în 1995 pentru a facilita accesul oamenilor din stânga Nistrului la instanţa de judecată, Curtea de Apel Bender a fost lichidată acum două luni. Decizia a fost luată după ce Ministerul Justiţiei a venit cu această iniţiativă, parte a programului de optimizare a hărţii instanţelor judecătoreşti. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a argumentat în plenul Parlamentului că în toată această perioadă, Curtea de Apel Bender a examinat trei sau patru cazuri cu participarea cetăţenilor din stânga Nistrului. „Nu ştiu dacă în Belize, Insulele Seychelles sau Insulele Virgine se știe unde se află Căușeniul, în schimb această instanță a examinat 300-400 de cazuri cu firme off-shore, mai mult decât toate instanțele de judecată din țară. Nu am zis că acesta este argumentul pentru care optimizăm Curtea de Apel Bender. Avem argumente de ordin economic, necesare pentru buna funcţionare a sistemului judecătoresc”, invoca ministrul înainte ca proiectul să fie votat de deputaţi în prima lectură.

„Decizia este legată şi de suspiciunile privind integritatea Curţii de Apel Bender”

După ce s-au pomenit fără un loc de muncă, cei cinci magistraţi, Grigore Druguş, Svetlana Leu, Mihai Antonov, Aurelia Parpalac şi Nicolae Nogai, au solicitat să fie transferaţi la Curtea de Apel Chişinău, acolo unde au ajuns dosarele pe care le judecau. La şedinţa CSM de miercuri, 17 septembrie, însă judecătorii nu au întrunit suficiente voturi pentru a ajunge la instanţa de apel din Capitală. „La şedinţă au fost prezenţi opt membri. Niciunul din cei cinci judecători nu a adunat şase voturi, atât cât le-ar fi trebuit. Timp de 15 zile ei au şansa să-şi depună candidatura încă o dată la instanţele unde sunt locuri libere, inclusiv la Curtea de Apel Chişinău. Poate data viitoare vor fi acceptaţi. Logic ar fi, însă, să-şi încerce norocul la alte instanţe, dacă nu au fost acceptaţi aici. Sincer, decizia este legată oarecum şi de suspiciunile privind integritatea Curţii de Apel Bender”, ne-a explicat Victor Micu, preşedintele CSM.

Dumitru Visternicean, membru CSM, nu este de acord cu colegii săi şi va veni cu o opinie separată. „Consider că această problemă trebuie rezolvată conform legii, nu prin emoţii”, a spus Dumitru Visternicean, precizând că va expune toate argumentele în scris.

„O mai mare integritate decât la Curtea de Apel Bender nu veţi găsi nicăieri”

La rândul său, Mihai Antonov, preşedintele curţii lichidate, a declarat pentru  Moldova Curată că atât el, cât şi colegii săi vor găsi instanţe unde să candideze. „E voia membrilor CSM, iar noi nu avem cum să le dictăm. Vom găsi instanţe unde să candidăm. Nu m-am temut de lucru niciodată şi nu m-am ţinut de funcţii. Nu m-am născut judecător”, a spus magistratul.

Mihai Antonov a ţinut să dea o replică celor care au pus la îndoială integritatea instanţei pe care a reprezentat-o până nu demult. „O mai mare integritate decât la Curtea de Apel Bender nu veţi găsi nicăieri. Suntem gata să fim monitorizaţi 24 de ore pe zi ca să vedeţi cum judecăm. Toată presa a trâmbiţat despre dosarele cu firmele off-shore de la Curtea de Apel Bender, dar cei care s-au ocupat într-adevăr de aceste cazuri sunt promovaţi în funcţii”, a continuat fostul preşedinte al curţii.

Judecătoarea care a blocat conturile Primăriei Căuşeni, „integră din cap până-n picioare”

Doi dintre cei cinci judecători care au pretins la un fotoliu în instanţa de apel din Capitală au fost în vizorul Procuraturii şi opiniei publice pentru nereguli admise în cadrul dosarelor pe care le aveau în gestiune. Nicolae Nogai, bunăoară, a fost acuzat de procurori că în 2011 a legalizat înstrăinarea frauduloasă a acţiunilor de la Moldova Agroindbank. Judecătorul a fost achitat de instanţa de fond de la Căuşeni, fapt calificat de procurori drept „protejarea angajaţilor sistemului judecătoresc de către colegii acestora”. Deşi este în continuare suspendat din funcţie, membrii CSM sunt obligaţi să decidă unde îl vor transfera. „Suspendat nu înseamnă eliberat. După o decizie finală a instanţei vom hotărî ce vom face în cazul lui, dar deocamdată trebuie să-i găsim un loc”, ne-a mai spus Victor Micu.

Şi colega lui Nicolae Nogai, Aurelia Parpalac, a ajuns în vizorul Procuraturii. Din cauza magistratei, conturile Primăriei Căuşeni au fost blocate, instituţia fiind obligată printr-o decizie de judecată să-i plătească 40.000 de euro, bani cu care Aurelia Parpalac urma să-şi cumpere o locuinţă. „Aurelia Parpalac e integră din cap până-n picioare. Cei mai puţini integri ocupă funcţii bune. De ce nu o verificaţi să vedeţi cum munceşte şi sâmbăta, şi duminica? Mai mare bătaie de joc ca de doamna Parpalac nu am văzut!”, a ţinut Mihai Antonov să-şi apere colega.

Obiecţii ignorate

În iulie 2014, experţii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) au atras atenţia asupra câtorva carenţe legate de lichidarea Curţii de Apel Bender. „Proiectul prevede că toate cauzele examinate de Curtea de Apel Bender sunt transferate în jurisdicţia Curţii de Apel Chişinău. Având în vedere că volumul de muncă la Curtea de Apel Chişinău va creşte în mod corespunzător, ar fi logic ca toate funcţiile de judecător din curtea de apel lichidată să fie transferate la Curtea de Apel Chişinău (…) Spre regret, proiectul de lege nu prevede transferul judecătorilor instanţei lichidate la Curtea de Apel Chişinău şi nici mărirea numărului de funcţii de judecător la Curtea de Apel Chişinău sau în alte curţi de apel”, se arăta în acea scrisoare. Potrivit autorilor, „omisiunea ar putea crea impresia că, de fapt, lichidarea Curţii de Apel Bender urmăreşte scopul de a exclude din sistem judecătorii acestei instanţe şi nu eficientizarea sistemului instanţelor judecătoreşti”. Comisia juridică, numiri şi imunităţi, cea căreia i-a fost adresată scrisoarea nu a ţinut însă cont de aceste obiecţii.

După decizia luată de membrii CSM, Vlad Gribincea, preşedintele CRJM, vine să reitereze această idee. „Membrii Consiliului apar cu declaraţii în presă precum că am scăpat de judecători corupţi, dar fără a avea probele pe faţă. Rolul CSM este să nu admită ingerinţe. Dacă e vorba de integritatea judecătorilor, acest lucru poate fi uşor demonstrat. În cazul în care probe nu există, lucrurile trebuie abordate altfel”, susţine preşedintele CRJM.