Situaţia resurselor de apă în Moldova este mai critică decât se prezumă. În acest context, savanţii de la Academia de Ştiinţe a Moldovei vin să accentueze că aspectele abordate în societate nu reflectă pe deplin gravitatea problemei aprovizionării cu apă potabilă, managementul durabil al resurselor de apă.

Natura acestor probleme a fost relevată de dr.hab. prof. Elena Zubcov, şeful Laboratorului Hidrolobiologie şi Ecotoxicologie al AŞM, expert în hidrochimie, ecologie şi ecotoxicologie. De menţionat şi faptul că prof. Elena Zubcov este delegată din partea Academiei pentru consultarea autorităţilor publice în domeniul  aprovizionării cu apă şi managementului calităţii acesteia.

Potrivit expertului, este foarte important, cel puţin în perioada estivală, ca Ucraina sa îndeplinească obligatoriu debitul apei mai jos de barajul de la Naslavcea cel puţin 150 m³/sec, deoarece 100-130 m³/sec (care, de fapt, a devenit o normă permanenta, dar de rea-credinţă). Nerespectarea acestei norme poate provoca schimbări foarte periculoase în fluviul Nistru care pot ajunge până la degradarea completă a fluviului ca atare. Totodată, este important de menţionat că de debitul apelor în râurile principale ale Moldovei depinde si starea izvoarelor, fântânilor, apelor subterane şi prin asociere, acestea având un impact direct asupra sănătăţii populaţiei, in special, celei din regiune.

Suplimentar la cele menţionate, expertul Elena Zubcov consideră că în rezultatul funcţionării complexului hidroenergetic Dnestrovsk starea ecologică a fluviului Nistru s-a înrăutăţit considerabil şi anume: s-a dereglat regimul hidrologic, hidrochimic şi hidrobiologic prin fluctuaţii diurne bruşte ale nivelului apei, există poluare intensivă secundară, s-a micşorat capacitatea de autoepurare a fluviului, se dezvoltă abundent plantele acvatice, au dispărut specii valoroase de peşti, s-a înnămolit intensiv fluviul şi lacul de baraj Dubăsari. Este alarmant faptul că în sectorul Naslavcea-Otaci (dar actualmente şi în sectoarele inferioare) nivelul apei, deseori, scade până la dezgolirea fundului fluviului Nistru.

Prof. Zubcov, consideră că o problemă despre care, de asemenea, se discută mai puţin în societate este necoordonarea cu autorităţile moldoveneşti a mai multor mini-staţii hidroenergetice pe afluenţii Nistrului şi Prutului pe teritoriul Ucrainei. În rezultatul acestor acţiuni, apele din aceste râuri, prin diferite instalaţii (ţevi), utilizate pentru irigare şi alte necesităţi economice şi industriale perturbează  grav cursul şi ecosistemul râurilor.

Gravitatea ansamblului de probleme ecologice a fost prezentată de comunitatea ştiinţifică în cadrul mai multor runde de comunicări cu autorităţile publice, societatea şi mass-media (note informative, conferinţe ştiinţifice, seminare, conferinţe de presă). Lipsa unor reglementări de natură transfrontalieră asupra utilizării apelor continuă să creeze dificultăţi în mare parte pentru Republica Moldova. În acest context, expertul este de părere că, colaborarea la nivel ştiinţific nu este suficientă pentru soluţionarea problemelor ecologice în bazinul hidrografic al fluviului Nistru şi insistă pe o colaborare la nivel interguvernamental, transfrontalier, euroconform normelor şi practicilor de management efectiv şi durabil al resurselor de apă. „Fără ratificarea de către Ucraina a Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a bazinului râului Nistru,  semnat la Roma, la 29 noiembrie 2012, este imposibilă redresarea situaţiei ecologice în bazinul hidrografic al fluviului Nistru, în general, cât şi valorificarea durabilă a resurselor de apă, reducerea degradării şi restabilirea ecosistemelor Nistrului din sectorul medial şi inferior, prevenirea şi diminuarea consecinţelor provocate de factorii naturali şi antropogeni”, consideră Elena Zubcov.

Alarmantă este4 situaţia şi pe râul Prut. În acest sens, profesorul a informat că actualmente sunt în toi lucrările de reparaţie a barajului de la Costesti-Stînca.

În contextul atenuării impactului problemelor enunţate, savantul consideră că în situaţia creată se impun următoarele acţiuni:

– În vederea restabilirii bioproductivităţii ecosistemelor acvatice, având în vedere condiţiile fizico-geografice şi intensitatea impactului antropic este necesar de o abordare transfrontalieră (Moldova-România-Ucraina) a principalelor resurse acvatice;

– Restabilirea în regim de urgenţă a dialogului, precum şi a negocierilor asupra aspectelor ecologice, sociale şi economice ale funcţionării complexului hidroenergetic, inclusiv a staţiei Dnestrovsk;

– Crearea unei Comisii mixte moldo-ucrainean, în componenţa căreia se vor regăsi factori de decizie şi oameni de ştiinţă care se vor expune asupra impactului ecologic de funcţionare a Centralei hidroenergetice ucraineşti, cu monitorizarea şi adoptarea unor decizii consensuale între ambele părţi.

Eugenia Tofan,
șefa Centrului Media de la Academia de Știință a Moldovei