Membrii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) deplîng decesul academicianul Vasile Anestiadi, transmite CURENTUL.
„În persoana academicianului Vasile Anestiadi, am pierdut un remarcabil savant, iscusit pedagog, talentat educator, un bun coleg şi prieten. Memoria academicianului Vasile Anestiadi va rămâne vie în inimile noastre”, se spune într-un comunicat de presă al AŞM.
Corpul neînsufleţit al academicianului Vasile Anestiadi se va afla la Biserica „Sf. Nicolae”, vineri, 14 noiembrie 2014, începând cu ora 18:00.
Funeraliile vor avea loc sâmbătă, 15 noiembrie 2014, cu începere de la ora 10:00, în blocul de studii nr. 1 „Leonid Cobâleanschi” al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie (str. N. Testemiţanu, nr. 27). Mitingul de doliu va avea loc cu începere de la ora 11:30.
Academicianul Vasile Anestiade – specialist în morfologie, patologie, patobiologie, angiologie, biogerontologie, s-a născut la 4 mai 1928, satul Sărăteni Vechi, judeţul Orhei, doctor habilitat în ştiinţe medicale (1963), profesor universitar (1964), membru corespondent (1965) şi membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1972).
A absolvit cu menţiune Institutul de Stat de Medicină din Chişinău (1951), doctorantura la aceeaşi instituţie (1954). A desfăşurat o prodigioasă activitate didactică şi ştiinţifică în cadrul Institutului de Medicină din Chişinău, exercitând funcţiile de: asistent (1955-1958), şef Catedră Anatomie Patologica (1958-1986), prorector (1961-1963) şi rector (1963-1986) al acestei instituţii, apoi la Academia de Ştiinţe – şef al Laboratorului de Patobiologie (1986-1991) şi director al Centrului Ştiinţific de Patobiologie şi Patologie (din 1999), membru al Prezidiului AŞM (1990-1995), preşedinte al Consiliului pentru Etică în Cercetare al AŞM (2006).
A efectuat cercetări fundamentale în domeniul patologiei, patobiologiei, biogerontologiei. A elaborat teoria aterosclerozei incipiente, obţinând rezultate importante în patologia aterosclerozei. A introdus noţiuni fundamentale noi în geneza acestui fenomen. Depistarea fazelor precoce ale aterogenezei a constituit o descoperire fundamentală, originală, o reorientare ştiinţifică de perspectivă.
Rezultatele investigaţiilor sunt expuse în circa 700 de publicaţii: reviste de profil, surse de circuit internaţional; monografia Атеросклероз артерий (1967, aparţinându-i integral) şi 9 monografii în colaborare. În rezultat, s-a ajuns la concluzia că ateroscleroza constituie o patologie biologică a fiecărei fiinţe umane care o călăuzeşte de la naştere până la deces.
A fondat şcoala ştiinţifică a patologiştilor din Republica Moldova. Discipolii săi (peste 100 de doctori şi de doctori habilitaţi în medicină) au devenit profesori, doctori în ştiinţe, titulari de catedre, conducători de laboratoare.
A fost membru al International Academy of Pathology (Paris 1980), membru de onoare al Asociaţiei de Gerontologie şi Geriatrie din Romania (1998), Senior Societas Pathologorum Europae (Berlin 2001), membru al International Union of Angiology (Tokyo 2001), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale din Romania (2002), membru al Consiliului Ştiinţific al Societăţii de Gerontologie şi Geriatrie din EuroAsia (Moscova, 2005), membru European Society of Patholgy (Paris, 2005), membru Editorial board of Romanian Journal of Morphology and Embryology (2005).
Fiind preşedinte al Consiliului Rectorilor al Universităţilor din Moldova (1977-1986), a implementat metodologia didacticii universitare moderne, a argumentat organizarea şi construcţia sanatoriilor-profilactoriilor pentru studenţi, şi-a adus contribuţia la dezvoltarea ştiinţei şi educaţiei în republică. A pledat şi oficializat fondarea Institutului de Cardiologie, a contribuit la pregătirea cadrelor de cardiologi, cât şi multiple servicii specializate.
În funcţie de rector, în decurs de aproape un sfert de secol, a dirijat instruirea a cca 20000 de medici generalişti, pediatri, igienişti, stomatologi şi farmacişti; majoritatea cărora s-au afirmat ca specialişti profesionişti, ducând faima Republica Moldova peste hotare. În cele mai vitrege vremuri a salvat de la devastare biserica „Sf. Nicolae” (Chişinău) şi ruinarea totală a Mănăstirii lui Mihalcea Hâncu, restaurând şi reconstruind adecvat ansamblul arhitectural.
Meritele deosebite în activitatea didactică şi cea ştiinţifică au fost menţionate prin Premiul de Stat al Republicii Moldova (1977), cu ordinele: Insigna de Onoare (1971), Prietenia popoarelor (1981), Gloria Muncii (1996), două ordine Drapelul Roşu de Muncă (1961, 1976), Ordinul Republicii (2005), Medalia 50 de ani de la Victorie (Ierusalim, 1999), Medalia S.I.Vavilov (1976), Medalia Dimitrie Cantemir (2003) şi 60 de ani ai AŞM (2006).
De asemenea, Vasile Anestiadi a suplinit responsabile misiuni de preşedinte al Consiliului Societăţilor Medicale din RM, a Societăţilor: Ştiinţa (mun.Chişinău), de Patologie, de Cardiologie, de Gerontologie; cât şi de membru al Colegiului MS, Membru al Executivului (mun. Chişinău), Membru al Prezidiului AŞM.
Adrian Platon
