foto: jurnalulzilei.ro

O treime din piaţa produselor de tutun din Moldova riscă „să ajungă  neagră”. Aceasta de va întîmpla dacă în procesul de examinare a proiectului de lege care prevede mai multe modificări la Legea cu privire la tutun,   Codul contravenţional, dar şi la o serie de alte legi  şi care a fost aprobat de Guvern la 17 decembrie 2013 deputaţii  nu vor ţine cont de mai mulţi factori importanţi, notează publicaţia „Komsomolskaia Pravda v Moldove”.    

Sursa citată afirmă că proiectul de lege prevede şi nişte aspecte pozitive, bunăoară,   restricţiile privind fumatul în locurile publice sau în prezenţa copiilor, intenţia de a sancţiona agenţii economici care vor comercializa minorilor produse de tutungerie, dar totodată „trebuie să ţinem cont de anumite aspecte controversate sau chiar care implică riscuri”.

„În Republica Moldova, ponderea fumătorilor constituie 51 la sută  în rîndul bărbaţilor şi 22 la sută în rîndul maturilor în general. Este evident că odată cu intrarea legii în vigoare aceste persoane nu vor renunţa la fumat, ci vor apela la produsele ilegale, cele contrafăcute şi cele de contrabandă.    Ţigările care autorii proiectului propun să fie interzise (ce conţin arome de mentă, vanilie, cofeină, dar şi alţi aditivi  – nota red.) constituie circa o treime din piaţa autohtonă a acestor produse şi ele pur şi simplu vor fi înlocuite cu cele de contrabandă”, punctează ziarul.

Sursa citată afirmă că legislatorii urmează să ţină cont şi de „factorul transnistrean”, adică de existenţa segmentului de frontieră transnistrean, necontrolat de autorităţile ţării. „Or  la moment, în regiunea transnistreană, activează cîteva companii care importă şi produc ţigări.  Urmează nişte simple calcule aritmetice: acea treime din piaţa legală a produselor de tutun, care se eliberează datorită acestui proiect de lege, acum va fi ocupată produse de o provenienţă dubioasă, iar Moldova, din ţară furnizoare de ţigări de contrabandă, va deveni şi importatoare de ţigări de contrabandă”, indică publicaţia.

Autorul atenţionează şi asupra faptului că  businessul legal cu produse de tutungerit a asigurat în anul 2013 cca 1 mlrd. de lei în bugetul ţării, iar ponderea estimată pentru 2014 este de 5-6 la sută din suma totală a veniturilor. Dacă ponderea economiei  informale va atinge cota de 1/3 din piaţă atunci veniturile se vor reduce cu peste 30 la sută”.

„Dacă proiectul de lege într-adevăr urmăreşte un scop nobil atunci excesul de zel ar putea  doar dăuna.   Astfel, autorii proiectului ar trebui să fie siguri că nu favorizează indirect comerţul cu produse contrafăcute de  tutungerie  interzicînd amplasarea publicităţii pentru „ţigările legale” în  locurile de comercializare  a acestora (chioşcuri, magazine), interzicînd expunerea produselor de tutungerit în locurile de comercializare a acestora şi legiferînd practicile de comercializare a ţigărilor  pe sub mînă, impunînd  ca avertismentul privind dauna fumatului să fie plasat pe minimum 75 la din suprafaţa ambalajului”, notează  ziarul în articolul citat.

În opinia publicaţiei, „proiectul de lege limitează dreptul cetăţeanului de a se informa corect despre calitatea produsului consumat şi creează condiţii favorabile pentru vînzarea produselor contrafăcute, or acesta de fapt interzice marca de ţigarete   ce reprezintă în sine un element de securitate, o garanţie că cetăţeanul nu procură un produs contrafăcut, care poate fi foarte periculos pentru sănătatea lui”.

„Interzicerea publicităţii în locurile de comercializare a produselor de tutungerit  lipseşte consumatorii de  posibilitatea de a se documenta unde se vînd produse legale. La urma urmei, nu e vorba de publicitate în presă sau pe stradă, ci strict în locurile vizitate de fumători.  Apropo de cele 75 la sută de care am vorbit mai sus (dimensiunile  avertismentului privind dauna fumatului). Pare ciudată decizia autorilor proiectului de a instituie nişte măsuri atît de radicale, deşi în Uniunea Europeană la acest capitol există cu totul alte rigori. În UE, cerinţa obligatorie vizavi de inscripţia cu avertismentul privind dauna fumatului constituie 30 la sută pentru partea din faţă a ambalajului şi 40 la sută pentru cea din spate. În ţara vecină, Ucraina, această cerinţă constituie 50 la sută din partea din faţă şi cea din spate a ambalajului. Cerinţe similare sunt instituite şi în Federaţia Rusă      –   30 la sută din partea din faţă şi 50 la sută din suprafaţa părţii din spate”, afirmă sursa citată.

Concluzia făcută de autor este următoarea: „ideea ce a stat la baza proiectului de lege iniţial a fost una bună, dar, pe parcurs, cu sau fără bună ştiinţă, aceasta a fost distorsionată din cauza excesului de zel şi a atenţie superficiale la  detalii”.

Cristina Pendea