V-ați gândit vreodată cum e posibil să consumi 1,5 l pentru o baie sau cum poți rezista fără aer condiționat? Nu vă grăbiți să răspundeți negativ, fiindcă este posibil de supraviețuit în asemenea condiții. Un exemplu în acest sens este moldoveanca Tatiana Nița, coordonator de proiect în Senegal, Dakar. Solicitată de CURENTUL.md, Tatiana a acceptat să ne acorde un interviu în cadrul căruia ne-a povestit lecțiile de viață pe care le-a învățat în Africa, dar și alte curiozități.

CURENTUL.md: De cât timp ați plecat peste hotare și cum ați ajuns în Africa?

Tatiana Nița: Acum un an de zile am acceptat propunerea unui om de afaceri din Chişinău, ca să suplinesc funcţia de Şef Cabinet – care prevedea gestionarea unui proiect de perspectivă. La început eram implicată doar în asistenţă și furnizarea unor informaţii, ulterior analize statistice, apoi zi de zi sarcinile deveneau tot mai consistente, atât în conţinut cât şi ca volum, că deja în iunie să mă trezesc în Senegal, o ţară cu o infrastructură specifică şi cu capitala Dakar –chiar pe coasta oceanului.

C.: În viziunea unora, orice proiect realizat în Africa nu este altceva decât o picătură într-un ocean. În ciuda acestui fapt, aţi ales Africa. De ce Africa? De ce Senegal?

T.N.: Sunt Coordonator de proiect al unei afaceri investiţionale create într-un parteneriat dintre 2 oameni de afaceri, din Moldova şi Turcia şi deja de mai bine de 6 luni gestionez acea picătură din ocean. Evident că este foarte complicat să dezvolţi o afacere de import/export, în schimb promovarea produselor şi distribuţia acestora pe o piaţă nouă, a determinat o apropiere cu localnicii, ba mai mult conlucrarea cu comercianţii senegalezi s-a dovedit a fi cu totul diferită de ceea ce numim noi astăzi comunitatea investiţională – regulile de joc fiind bazate în mod special pe cuvântul de onoare. Eu nu am ales Africa dintr-un anumit motiv, mai bine spus Africa m-a ales pe mine. Nu planificam să lucrez în Africa deşi mai mulţi spuneau că este un loc unde îmbini mai multe. În Senegal este o linişte pe care doar acceptând-o în sensul adevărat al cuvântului o poţi savura din plin. Pe lângă piaţa de desfacere, pe lângă partenerii pe care i-am determinat deja, pe lângă suportul colegilor, dar şi încrederea investitorilor, aflându-mă în Dakar, am înţeles în timp că oamenii de aici sunt deschişi pentru orice tip de cooperare, şi asta te motivează să devii mai energică şi mai încrezută în propriile forţe că le vei reuşi pe toate.

C.: Ce presupune activitatea Dvs. zilnică? Ce responsabilități aveți în Senegal?

T.N.: A coordona o activitate comercială nu este deloc simplu. Am mai multe întrevederi cu oameni din comerţ, deşi activitatea prioritară este cea de a realiza aşteptările investitorilor şi de a satisface aşa zisele mofturi ale consumatorilor. Noi distribuim produse alimentare şi nealimentare. Evident că clienţii noştri sunt nu doar comercianţii şi reţelele mari, dar deja cunoaştem  consumatorii, care apreciază pe larg produsele noastre. Paralel, ţin cont de mai multe procese organizaţionale şi administrez până şi ceea ce trebuie să iasă din depozit, cunoscând fiecare destinaţie de livrare, şi uneori mă uimeşte faptul că ţin minte chiar şi suma facturilor emise şi cantitatea, și categoria produselor vândute. Nu mă plictisesc şi chiar e o plăcere să fiu implicată într-un proces integru unde ai şi responsabilităţi faţă de clienţi, faţă de echipa care te sprijină în toate, dar în mod special faţă de mine însumi, care nu şi-ar permite niciodată să dezamăgească sau să fugă de greutăţi, căci cu siguranţă mă confrunt cu mai multe dificultăţi.

C.: Cum reacţionează localnicii faţă de eforturile Dvs. de a-i ajuta? Ce cunosc ei despre Moldova?

T.N.: Sincer, fiind aici chiar mi-am propus să le povestesc mai multe despre Moldova. Pentru început le-am gătit nişte mere coapte. Parcă ceva simplu, dar să fi văzut cât de mult le-a plăcut acest mic desert și atunci am venit cu iniţiativa ca în fiecare vineri să delegăm o persoană responsabilă care ne va distra în modul cel mai serios, indiferent că găteşte ceva, că prezintă vreun port mai deosebit, că învăţăm din tradiţiile lor sau discutăm despre problemele unor zone din Africa. Sincer asta a ajutat enorm să mă apropii de colegii de aici, am înţeles că unele lucruri ne diferenţiază, dar în final avem un scop comun și mai ales că deja tot mai mulţi îmi spun că sunt curioşi să viziteze Moldova, dar nu acum când e iarnă și ninge, ci aşa când timpul de afară e apropiat temperaturilor toride.

C.: Am văzut că ați scris pe pagina dvs. de Facebook despre problema apei care lipsește de foarte multe ori. Cum ați reușit să vă adaptați la aceste condiții dificile de trai? Au fost lucruri cu care v-a fost greu să vă obişnuiţi?

T.N.: Apa este o problemă în mai multe regiuni. Spre regret sau poate nu, dar m-am învăţat să utilizez 1,5 l de apă şi să îmi fie suficient pentru un duş. Am învăţat că apa este un produs care aici este ţinut sub control strict. Deja ştiu în ce zile nu voi avea apă, când va trebui să îmi fac rezerve, dar până la urmă nu e atât de grav, noi suntem obişnuiţi cu tot ce e mai bun şi atunci când realizezi că nu ai parte de ceva, începi să valorifici şi să ţii cont de orice. Aici şi energia electrică se mai deconectează. Pînă la urmă internet este, telefonie este, cam de toate sunt și toate sunt scumpe, mai scumpe decât în Moldova, dar oamenii rezistă, chiar şi fără aer condiţionat. O lume nouă, o cultură nouă şi oameni noi implică lecţii noi.

C.: Care sunt lecţiile de viaţă pe care le-aţi învăţat în Senegal?

T.N.: Cred că cea mai mare lecţie de viaţă a fost “Noi toţi suntem o Familie”. Cu acest mesaj am fost încurajată de echipa mea, cu acest mesaj am fost întâmpinată de mai mulţi parteneri și cu acest mesaj mă trezesc în fiecare dimineaţă cu gândul la familia mea. Lecţii de viaţă am avut mai multe, căci am trăit experienţe și cazuri care nu le puteam prevedea. În schimb m-am convins cât de importante sunt relaţiile sufletiste, și poate atunci când auzi un asemenea mesaj fiind acasă, te simţi mai alintat, mai în sânul familiei. Dar atunci când ţi se spune departe de casă, oamenii cu care acum împarţi şi succese şi probleme, dar şi bucurii, îţi dai seama că eşti apreciat și acceptat în rândul lor ca un membru al cercului, în care deja te simţi la fel de confortabil.

C.: Deseori discutați cu băștinașii despre bucătăria moldovenească și specialitățile lor. Care este mâncare lor tradițională?

T.N.: Bucătăria moldovenească face aici mari probleme (în sensul bun/gustos al cuvântului). Mai în glumă sau mai în serios, dar eu gătesc chiar foarte gustoşel. Îi mai alint cu bucate tradiţionale şi îmi face o deosebită plăcere să ştiu că o să-i surprind cu ceva delicii, dar mai ales fiind sigură că ei acasă vor încerca să facă la fel. Am gătit şi sărmăluţe, şi legume, și cărniţa, şi plăcinţele. Evident că nu se compara cu bucătăria lor, dar un lucru este cert, sunt foarte pofticioşi şi le pace tot ce e dulce și mereu când văd ceva nou le fug ochii și ard de nerăbdare să savureze din plin.

C.: Ce anume v-a marcat în mod deosebit în ce privește tradițiile și obiceiurile lor?

T.N.: Am fost invitată la un eveniment, care poate dacă ar fi fost în Chişinău nu ar fi fost atât de sofisticat. Deschiderea unei noi staţii de alimentare pentru cei din Dakar este o mare sărbătoare. Oaspeţii de onoare erau întâmpinați de mulţime pe covorul roşu, fiind prezentaţi de un moderator special angajat. Diferite personalități marcante, interpreți, oameni de afaceri, politicieni, sportivi de performanță. Un lucru care m-a impresionat la acest eveniment au fost rochiile tradiționale. Toate doamnele purtau rochii de un model absolut inedit și cum s-ar spune în acea zi însorită la soare te puteai uita, dar la rochii nu prea, la câte diamante și pietre erau aplicate pe croială.

C.: Dakar este un oraș plin de turiști. Cu ce națiuni vă întâlniți cel mai des? În ce măsură moldovenii vizitează această destinație?

T.N.: Sincer să vă spun, uneori am impresia că deja sunt mai mulți străini decât localnici. Libanezi, italieni, spanioli, germani, români, chiar și ruși și ucraineni poți vedea zilnic. Cetățenii turci sunt prezenți la fel, aici existând mai multe companii de construcții cu investiții turcești. Chiar am fost recent pe insula Gore (insula robilor), impresionată de varietatea națiunilor care cu mare interes vizitează Dakarul în special în perioada de iarnă, căci clima este mai puțin toridă, deși tot e foarte cald. Moldoveni nu am întâlnit așa de mulți, dar pot să vă spun că există o doamnă care deja de mai bine de cîțiva ani lucrează în proiecte în diferite state africane, și este o moldoveancă de la care am învățat o lecție de viață, și nu o voi uita niciodată.

C.: De sărbători ați fost acasă. Cum a fost această revenire? Cum vi s-a părut Moldova după ce ați lipsit o perioadă?

T.N.: Tocmai spuneam de lecția de viață. Acasă de sărbători m-am pierdut. 10 zile. Puțin timp. Dar am reușit să mă simt în sânul meu și să mă regăsesc în fulgii de nea cu mare bucurie alături de cei mai dragi oameni. Băiatul meu, care anul ăsta e clasa I, nu reușea să-mi povestească toate emoțiile prin care a trecut și de felul lui mai sociabil, a stat 24 de ore, fără să se dezlipească. 10 zile care au trecut repede, dar am reușit să savurez din plin din mai multe. Moldova mi-a părut tristă. Ştiți în Dakar, unde sunt peste 4 milioane de oameni, mergând pe stradă lumea se salută, iar unii te mai întreabă ce faci, de unde vii, cum o mai duci. Acasă situația e alta și e cu mult mai trist, sau e iarnă și oamenii se gândeau la facturi de gaz, nu știu.

C.: Când va lua sfârșit experiența în Africa și ce vă propuneți să realizați pe viitor?

T.N.: Eu nu știu când va lua sfîrșit. Și sincer sper că ceea ce facem acum să aducă cât mai multă satisfacție celor care consumă și utilizează produsele noastre. Știu doar un singur lucru, la moment avem o activitate comercială și implementăm noi strategii de comerț într-o piață de desfacere enormă și de perspectivă și urmează să creăm locuri de muncă, fapt care va permite să ne mărim echipa și să devenim un centru de logistică și distribuție nu doar în Senegal, dar și în alte state din Africa.

Autor: Natalia Moraru