[ X ]
[ X ]
(INTERVIU) Mircea Buga: Depunem toate eforturile ca sistemul medical al R. Moldova să fie cît mai aproape de cel european
15 Mai

Mircea Buga activează în domeniul asigurărilor în medicină din 2002. A început de la simplu specialist, trecînd mai multe etape pînă în anul 2009, cînd a fost numit director general al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).  În cadrul unui interviu acordat portalului CURENTUL, Mircea Buga a vorbit despre  ce face statul pentru a-i determina pe cetățeni să devină posesori ai poliței de asigurare, ce priorități are CNAM pentru anul 2014 cît și despre ce trebuie de făcut ca domeniul ocrotirii sănătății să corespundă celui european.

Curentul: Dle. Buga, în linii generale cum apreciați situația în domeniul pe care-l gestionați? Sunteți mulțumit de aceasta?

Mircea Buga: Satisfacția de lucru împlinit poate fi doar la un proces care se termină în timp. Or, asigurarea medicală obligatorie este un proces continuu care ține de relația cu beneficiarii şi cu instituțiile medicale și ține de dezvoltarea sistemului pe interior. De funcţionarea acestui sistem sînt satisfăcut în mare măsură, cu toate că există și  probleme, necesităţi de schimbare a proceselor. Pentru R. Moldova, asigurarea medicală obligatorie este un sistem relativ nou, dar suntem satisfăcuți că totuși s-a pus pe picioare, s-a consacrat și este apreciat la toate forurile internaționale la care participăm. Mă refer la sistemul de finanțare a ocrotirii sănătății ceea ce reprezintă de fapt asigurarea medicală obligatorie. Totuși este necesar să facem o delimitare între sistemul de finanțare și cel de prestare a serviciilor medicale care ține de instituțiile medicale pe care le contractăm.

C: Mulți încă se mai plîng că polița de asigurare nu-i scutește de multe alte plăți, inclusiv neoficiale. Ce compensează polița de asigurare în 2014?

M.B.: 
Polița de asigurare reprezintă un document care confirmă statutul de persoană asigurată. Persoanele asigurate beneficiază de servicii medicale incluse într-un pachet unic, numit Programul unic care se aprobă de Guvern. Acest pachet include mii de servicii medicale contractate de CNAM și acoperite din fondurile de asigurări. Pacienții ce dețin poliță, pot beneficia gratis de serviciile din acest pachet.  Menționez faptul că Programul unic nu cuprinde toate serviciile medicale necesare populației din RM. Fondurile publice de sănătate acoperă în mare parte dar nu integral toate necesitățile. Acoperite integral sînt asistența medicală primară, asistența medicală de urgență, iar cît privește serviciile medicale spitalicești există servicii care nu pot fi acoperite instantaneu pe parcursul anului. Sînt liste de așteptare pentru servicii costisitoare cum ar fi intervențiile de cord, endoprotezarea de şold și alte tipuri de intervenții. Pe parcursul unui an se acoperă doar un număr limitat de astfel de servicii. La fel, în pachetul de servicii medicale nu sînt incluse protezarea dentară, serviciile cosmetologice, dar și alte servicii care deocamdată nu sînt în Moldova datorită tehnologiilor medicale care încă nu au fost implementate. Desigur, pacienților le sînt prestate şi servicii contra plată, fie în instituțiile medicale private, fie în instituţiile publice. Acestea sînt servicii care se fac peste rînd, care nu sunt incluse în Programul unic sau pacienții au dorința de a obține un pachet suplimentar.

C: Cum s-a schimbat strategia din sistemul de finanțare în sănătate? Și cum a influențat aceasta asupra cetățenilor, celor care accesează servicii medicale în baza poliței de asigurare?

M.B.: În anul 2013 a fost pentru prima dată aprobată şi demarată implementarea Strategiei de dezvoltare instituțională a CNAM, care se referă în special la domeniul de finanțare în sănătate. Sistemul ocrotirii sănătății are 4 funcţii de bază conform clasificaţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: funcția de dirijare, cea de prestare a serviciilor, de finanțare și funcția de generare de resurse. CNAM este responsabilă de funcția de finanțare, anume de acumulare a primelor și ulterior de finanțarea în baza de contracte a instituțiilor medicale, precum şi verificarea executării acestor contracte de către prestatori. Strategia de finanțare se schimbă pe mai multe direcții și în primul rînd pe direcția acumulării primelor de asigurare,  prin implementarea mecanismului de reduceri, ceea ce a dus la majorarea numărului de persoane care doresc să procure polița de asigurare și la acumulări suplimentare la fonduri. Alte mecanisme țin de înrolare, se schimbă și prima de asigurare. În 2014 prima a crescut de la 7% la 8% pentru persoanele angajate, ceea ce permite procurarea unui număr mai mare de servicii şi majorarea plăţilor publice pentru sistemul de sănătate. Ce ţine de domeniul finanțării propriu-zise a instituțiilor, contractarea și prestarea serviciilor, noi ne propunem utilizarea pe larg a indicatorilor de performanță pentru instituțiile medicale. Deja în asistenţa medicală primară 15% din totalul banilor pentru acest domeniu sunt pentru indicatorii de performanţă. La fel indicatori de performanță vor fi implementați și în alte domenii, inclusiv în cel spitalicesc care este cel mai costisitor şi are cele mai multe probleme.

„În acest an, începînd cu 1 iulie va fi majorat salariul lucrătorilor medicali cu 21%”

C: Dacă e să vorbim în cifre: cîți cetățeni ai R. Moldova încă nu dețin poliță de asigurare? Ce face statul pentru ai determina să devină posesori ai acesteia?

M.B.: În RM 83% din cetățeni au poliţă de asigurare, aceste cifre statistice sînt bazate pe recensămîntul anului 2004. În luna mai curent, va fi realizat  un nou recensămînt care ne va arăta o situație mai aproape de realitate a numărului de cetățeni care se află în țară. În acest sens vom putea ști exact cîți sunt asigurați. Statul merge pe cîteva direcții pentru a include cetăţenii în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. În primul rînd persoanele care nu dispun de un venit suficient şi nu sînt angajați trebuie să fie incluşi în una din categoriile asigurate de stat. Actualmente noi avem 15 categorii de cetățeni asigurați de stat, acest număr a evoluat pe parcursul anilor și deci 1.7 milioane de cetățeni sînt asigurați de Guvern. O altă direcţie ține de dezvoltarea economiei reale, intervențiile statului și formarea unor noi locuri de muncă duce la majorarea numărului de persoane care vor fi angajate şi deci asigurate. A treia categorie sînt cei care se asigură individual, aici staul vine cu reduceri și bonusuri. Pentru țărani, agricultori statul aplică o reducere de 75% pentru prima de asigurare. Sunt reduceri și pentru alte categorii de persoane, cum ar fi persoanele autoangajate, patentarii, scriitorii, proprietarii de întreprinderi individuale, artiștii etc. Aceştia pot achita prima de asigurare medicală în primele 3 luni ale anului cu o reducere de 50%.

Un moment important este însă în ce măsura serviciile care sunt acoperite sunt suficiente şi calitative, astfel încât cetăţenii să aibă dorinţa de a se asigura în mod individual. Şi în acest sens, deşi există probleme, se fac paşi concreţi, statul participă cu investiţii mari din surse interne şi externe, din sursele CNAM pentru modernizarea infrastructurii. Aş dori să menţionez că în acest an, începînd cu 1 iulie va fi majorat şi salariul lucrătorilor medicali cu 21%.

„În RM fondurile din sistemul de sănătate cresc an de an”

C: Ce mai trebuie de făcut ca domeniul ocrotirii sănătății să corespundă celui European? Cînd moldovenii vor avea pe deplin încredere în medicina autohtonă?

M.B.: La acest capitol mai avem de muncit, sistemul european față de al nostru diferă și ca organizare și ca  nivel de finanțare. Sistemul de asigurări din RM se conduce după cel german, Bismarck, bazat pe prime de asigurări care se colectează de la angajaţi şi populație. Noi ne străduim ca în Moldova să avem un sistem cât mai aproape de cel occidental, evident că RM nu are o economie atât de bine dezvoltată și, în consecinţă, resursele financiare sînt mai mici pentru a putea fi acumulare fonduri publice suficiente. Pentru a ajunge la un sistem european avem nevoie de o cotă de finanțare publică în sănătate cît mai aproape de cea europeană. Actualmente în RM fondurile din sistemul de sănătate cresc an de an, însă, din păcate, există încă un decalaj cu necesităţile reale de finanţare a serviciilor de sănătate. Fondurile țin nu doar de servicii, dar și de investiții, deoarece instituțiile medicale din țara noastră necesită investiții enorme în infrastructură şi tehnologii performante care se cifrează la miliarde de euro. Un alt aspect care nu poate fi neglijat este mentalitatea, atît a lucrătorilor medicali cît și a populației care trebuie să fie cît mai aproape de mentalitatea celor din occident. Schimbînd aceste lucruri, oamenii care activează în sistemul de sănătate și cei care beneficiază ar putea să schimbe sistemul.

C: Recent ați desfășurat o Gală a Premiilor în Sănătate şi am observat o concurență acerbă la fiecare categorie. Ce alte acțiuni întreprindeți pentru a crește nivelul calitativ în domeniul respectiv?

M.B.: Gala Premiilor de Sănătate este un eveniment realizat în parteneriat cu OMS, Ministerul Sănătății, CNAM, cît și societatea civilă. Desigur ne bucurăm că există un număr mare de nominalizați din diverse domenii pentru a obține un trofeu în cadrul Galei premiilor în sănătate. Ne bucurăm că există un asemenea eveniment și oamenii, colectivele bune sînt distinse cu acest trofeu important şi apreciat în sistemul de sănătate.

„Concurența între instituțiile publice ar putea stimula și calitatea serviciilor medicale”

C: În ultimii ani au apărut mai multe clinici private. Încurajează statul apariția acestora? Dvs. personal la ce clinică mergeți atunci cînd aveți o problemă de sănătate?

M.B.: Statul are o atitudine egală față de toate instituțiile, fie ele publice sau private. Indiferent de statutul acestor instituții, important este ca ele să acționeze pe baza acelorași standarde reglementate de către stat. CNAM poate contracta atât instituţii publice cât şi private. Instituțiile medicale private în Moldova nu sînt multe, iar instituțiile medicale publice prevalează ca număr şi volum de servicii.  Marea majoritate a instituțiilor private sunt în  municipiul Chișinău, însă ar fi bine de deschis instituții private şi în centre raioane sau zone rurale. Această concurență între instituțiile publice şi cele private ar putea stimula și calitatea serviciilor medicale. Personal eu sînt înregistrat la medicul de familie dintr-o instituție medicală publică, la fel şi alte servicii de regulă le obţin în sectorul public, dar nu înseamnă că nu mă pot adresa la necesitate la o instituție medicală privată.

C: Cum apreciația munca medicilor de familie? CNAM investește în perfecționarea acestora?

M.B.:  Medicii de familie sînt și vor fi veriga de bază în sistemul de sănătate. Medicul de familie reprezintă poarta către acest sistem pentru fiecare dintre noi și la fel este persoana care trebuie să cunoască tot istoricul dezvoltării noastre ca om din punct de vedere a sănătății pentru a urmări evoluția pe parcurs. Acest institut al medicului de familie a apărut cu 15 ani în urmă, conform standardelor europene. În prezent avem tot mai multe instituții primare, şi  politica Guvernului merge spre descentralizarea medicinii de familie. Medicul de familie trebuie să fie cît mai aproape de cetățean, structura trebuie să fie cît mai descentralizată și cu încheierea contractelor separate cu agențiile teritoriale de asigurări în medicină. La fel, medicul de familie trebuie să aibă dorința de a se dezvolta și această dorință trebuie să fie stimulată prin mecanismele statului, prin bonusuri care sînt la salariu aplicate pentru performanță sau prin dezvoltarea infrastructurii de perfecționare a lor. Un exemplu recent este deschiderea Centrului de simulare şi instruire a USMF „Nicolae Testemiţanu”, proiect realizat în mare parte din fonduri europene.

C: Ce priorități are CNAM pentru anul 2014?

M.B.: Pentru anul 2014 vom continua dezvoltarea a patru teme strategice, trei fiind bazate pe beneficiar și a patra temă pe dezvoltarea instituțională a CNAM. Pilonul de bază pentru 2014 este să ne axăm pe relațiile cu beneficiarii și anume pe satisfacția pacienților, calitatea serviciilor medicale, volumul și informația furnizată corespunzător beneficiarilor. Un alt aspect ține de modernizarea metodelor de contractare și mecanismelor noi de stimulare a performanței instituțiilor medico-sanitare. În asistența medicală spitalicească vom continua cu plata în baza noului sistem DRG, care este bazat pe complexitatea cazului tratat. Cu cît cazul tratat este mai complex și mai sofisticat, cu atît spitalul trebuie să primească o plată mai mare. Acest mecanism a fost susținut de către Banca Mondială  și urmează să fie continuată această susținere prin aprofundarea acestui mecanism în sectorul spitalicesc. Desigur există și alte mecanisme noi care sînt aplicate în asistența medicală, cum ar fi cei 22 de indicatori de performanță pentru asistența medicală primară, precum și introducerea noilor tehnologii și servicii în baza proiectelor investiţionale.

C: Dvs. personal duceți un mod de viață sănătos? Ce recomandați cetățenilor R. Moldova sa facă pentru a fi sănătoși?

M.B.: În RM este o problemă a consumului de tutun și alcool. Personal la acest capitol stau destul de bine, nu fumez și nu consum mult băuturi alcoolice. Mă ocup și cu sportul, dar recunosc că nu atît cît trebuie din cauza programului supraîncărcat. În Moldova o problemă este și stilul de viață, spre regret populația se alimentează nesănătos, consumînd prea puține legume și fructe în alimentația cotidiană. Anual noi organizăm  un festival „Bio-Fest” de promovare a alimentației sănătoase, îndeosebi pentru generația tînără care trebuie să excludă fast-food-urile, băuturile carbogazoase, excesul de dulciuri etc. O altă problemă este şi

sedentarismul, hipodinamia, populația noastră se mișcă prea puțin și aceasta duce la obezitate, la boli cardiovasculare. La fel și igiena personală, apa bună şi reţelele sanitare sunt un factor important, deoarece condiţionează multe dintre bolile pe care le are populația ţării.

Am o familie fericită şi împlinită

C: Cunoaștem foarte puțin despre familia dvs. Dacă puteți să ne oferiți mai multe detalii?

M.B.: M-am născut în Chişinău într-o familie de profesori, mama profesoară de fizică și matematică, iar tatăl istoric, profesor universitar. Mă mândresc că tatăl, Ion Buga, a fost deputat în primul Parlament, votant al Declaraţiei de independenţă şi altor acte care au pus baza dezvoltării parcursului european al Republicii Moldova. Am o familie fericită și împlinită din care face parte soția și cei doi copii, Rareş-Ionuț și Ilinca-Emanuela. Eu am absolvit facultatea de medicină din Cluj-Napoca, unde am şi făcut cunoștință cu viitoarea soție, după care am revenit în țară. Soția Ludmila este farmacistă, însă nu activează în domeniu.

C: Ce pasiune aveți? Știm că aveți o colecție bogată de monede!

M.B.: Hobby-ul meu este numismatica. De cînd eram elev am început a colecționa monede, de la bunici, rude, inclusiv din alte țări. La moment mențin acest hobby, nu prea dispun de timp, dar încerc să păstrez dinamica de colectare a mai multor monede mai ales că apar și monede noi din UE. Din colecția mea fac parte monede începînd din secolul XVII pînă în prezent.

C: Cum vedeți R. Moldova și nemijlocit domeniul de ocrotire a sănătății peste 5 ani?

M.B.: Cred că RM are un viitor frumos în general luînd în considerație și tendințele recente din ultimii ani de integrare în UE, de semnare a Acordului de Asociere și de liberalizare a regimului de vize. Noi trebuie să mergem pe sistemele de sănătate europene, care vor duce la calitate, atitudine mai bună a lucrătorilor medicali, servicii mai bune și desigur satisfacția pacienților. Cu certitudine peste cinci ani vom remarca aceste schimbări benefice.

Autor: Elena Mocreac

Inapoi la arhiva noutaților