Degradarea patrimoniului cultural întotdeauna a fost o problemă majoră a Republicii Moldova. Deși pe parcursul anilor au apărut mai multe instituții, ONG-uri care au ca scop de-a salva patrimoniu țării, se pare că situația se înrăutățește pe zi ce trece. Despre toate aceste probleme am discutat cu  directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, într-un interviu pentru CURENTUL.md.

CURENTUL.md: În urma inspectărilor efectuate anul trecut, ați putea să ne spuneți la etapa actuală care este starea patrimoniului?

Ion Ștefăniță: Situația a rămas neschimbată. De la un an la altul situația rămâne aceeași, bine avem și unele rezultate. Situația per total, pe republică rămâne una problematică și rămân același constatări. O  problemă sunt intervențiile degradante asupra edificiilor de cult. La foarte multe biserici, mănăstiri se fac lucrări neautorizare. Printre ultimele pe care noi le-am constatat ca lucrări ilegale sunt lucrările din cadru bisericii Nașterea Maicii Domnului din satul Buțeni, raionul Hâncești. Deci cele mai multe probleme sunt abandonul, ruinele pe care le avem prin republică și respectiv intervențiile neautorizate în cadrul monumentelor istorice inclusiv și-n zona istorică a orașului Chișinău, monument inclus în registru cu numărul 308. Atunci când vorbit de un obiectiv cu un statut protejat trebuie să-i păstrăm în tocmai originalitatea, autenticitatea, sau dacă orbim de un peisaj urban sau natural trebuie să-l păstrăm în spiritul locului de epocă. De asemenea pot să confirm că mecanismul de protejare a patrimoniului cultura din Republica  nu a funcționat timp de 20 de ani, și ceea ce revine în sarcina noastră a instituției este de a porni acest mecanism și respectiv legea ocrotirii monumentelor să fie una aplicată și respectată.

C.: Cu ce instituții conlucrați în vederea păstrării, restaurării și promovării patrimoniului țarii noastre?

I.Ș.: În primul rând noi fiind o instituție în subordinea Ministerul Culturii ne dorim să avem o colaborare constructivă cu ierarhicul superior, cu doamna ministră, viceminiștri și evident cu Direcția Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii. Dacă e să vorbim de alte structuri eu îmi doresc o colaborare bună și cu organele de drept, aici mă refer la Procuratura municipiului Chișinău, Procuratura Generală. Este foarte important să avem o colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, cu inspectoratele de Poliție la nivel central și local. De asemenea este foarte important să avem o colaborare cu direcțiile cultură din cele 32 de raioane, această colaborare a fost inițiată încă la prima noastră evaluare a patrimoniului cultural din republică și evident avem și parteneri externi care ne susțin și ne ajută foarte mult. Aici vreau să menționez sediul cultural al Ambasadei Franța sunt colegii noștri din exterior din aceeași Republică Franceză, Republica Polonă, de la Institutul cultural din Varșovia, la fel și Institutul Cultural Român, care pe parcursul a 3 ani de zile a acordat ajutor în formarea specialiștilor de la Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, la care am putut beneficia de asistență, de informare și formare a specialiștilor cu deplasarea lor la șantierele din România. Și nu în ultimul rând partenerii cu care colaborăm sunt cei din mass media, pentru o luare de atitudine, pentru a sensibiliza opinia publică și o atitudine responsabilă față de acest domeniul și partenerii noștri sunt societatea civilă, care în ultimii 5 ani au devenit mult mai activi. Sau identificat grupuri civice, Poștașii Moldovei, Să salvăm Chișinăul, iată aceste grupuri ne face pe noi să fim mai optimiști și ne face să credem că aceste parteneriate o să continue.

C.: Până-n prezent câte monumente istorice din Moldova au dispărut și câte sunt pe calea de dispariție?

I.Ș.: Dacă voi vorbi despre centrul istoric orașul Chișinău în perioada ianuarie-martie 2010 am constatat peste 80 de demolări, atunci am făcut referință la o cifră de 155 de monumente degradante istorice. Tot atunci am vorbit despre faptul că din fondul construit din centru istoric, care constituie 977 de monumente de arhitectură la acea perioadă, 30% este într-o stare avansată de degradare. Dacă e să mă refer la situația pe republică în cea mai mare parte din fondul cu statut protejat este o problemă, se găsesc într-o situație avansată de degradare. Și aici începem cu Conacele Boierești, care sunt în ruine cel de la Lipcani, Conacul  Rosetti-Roznova, Conacul  Ciolac-Malski din satul Bahmut, r-nul Călărași, Conacul Russo, Păuleși, sau dacă mergem la conacul familiei Gonata din satul Zberoaia, r-nul Nisporeni, aceeași situație. Dacă vorbim de arhitectura civilă este o problemă. Referitor la edificiile de cult, biserici de lemn, evaluarea noastră din 2010-2014 a arătat că, după independență  24 de biserici au fost demolate, practic am pierdut câte o biserică de lemn pe an. Nu trebuie să uităm de arhitectura patrimoniului industrial, foarte multe mori de vânt care au dispărut, foarte multe se află într-o situație avansată de degradare, de exemplu Moara de vânt din Cernoleuca, Dondușeni Moara de Congaz, Moara din Satul Nou, Anenii Noi, Morile de apă din Slavenka, care de asemenea nu mai este funcțională și într-o situație mai tristă, este și din Belevinț, Briceni și din Putinești r-nul Florești. Faptul că aceste monumente au ajuns într-o stare avansată de degradare este consecința celor 20 de ani în care nimeni nu a investit un bănuț în ele.

C.: Dacă comparăm lista monumentelor demolate cu cele restaurate, atunci balanța cu siguranță va înclina mai mult în partea a doua. Ce am putea face pentru a schimba situația?

I.Ș.: Chiar dacă sunt anumite rezultate și Agenția a reușit să stopeze acest ritm masiv de demolare a monumentelor de arhitectură, urmează să atragem fondurile, să identificăm finanțările pentru a realiza proiectele de restaurare, respectiv conacele boierești cu statut protejat care se regăsesc în Registrul de Stat să fie reabilitate, să le găsim o funcționalitate în secolul XX1 și respectiv să facă parte din circuitul turistic. De exemplu Universitatea de Medicină a reușit să atragă mai multe fonduri europene și a restaurat monument de arhitectură din strada 31 august 137 și cu un iluminat artistic foarte frumos, acum Agenția de Securitate a Alimentelor din cadrul Ministerului Agriculturii a reușit să atragă fonduri de la Banca Mondială în valoare de 48 milioane de lei și se restaurează clădirea din strada Kogâlniceanu 63. Eu mă bucur că este totuși o luare de atitudine față de acest domeniu. Fondurile care sunt alocate nu doar la Ministerul Culturii, dar pe linia Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, iată pentru prima dată când în istoria Republicii Moldova sunt alocate finanțări pentru restaurarea monumentelor de arhitectură cu statut protejat și ceea ce se întâmplă la Hâncești, Țaul, la Casa Memorială Donici sunt finanțări din cadrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, care este de ordinul milioanelor. Oricum iarăși este un rezultat fiindcă când am venit eu la Agenție bugetul restaurării monumentelor era de 3 milioane de lei. Anul trecut în 2014 a fost ridicat până la 12,8 milioane de lei, ceea ce este bine, s-a majorat. Cel mai trist este că în 2015 s-a dus iarăși în jos la 5 milioane.

C.: Cum credeți din ce motiv a fost majorat bugetul, apoi redus atât de mult?

I.Ș. Eu am să o spun direct mai puțin să se fure în statul ăsta, pentru că miliardul pe care l-au furat cei care ne-au condus în noiembrie o ajuns nuștiu unde, respectiv lucrul ăsta a paralizat multe instituții ale statului, inclusiv și bugete de întreținere a mai multor Agenții.

C.: Anul trecut care a fost cea mai mare pierdere pentru patrimoniul țării? Cine se face vinovat?

I.Ș.: Din centru istoric, anul trecut Agenția a constatat 2 demolări: demolarea Monumentului de Arhitectură din strada Ismail 17, intersecția cu 31 august. Un alt monument de arhitectură care a fost demolat, menționându-se doar fațada, a fost cel din strada Petru Rareș 55, când la 27 august un agent economic a demolat acest monument de arhitectură de categorie națională. În Republică clar prin inacțiune degradează patrimoniul sub factorul natural.

C.: Dvs. participați des la diverse stagii de formare peste hotare. Care este atitudinea celor din străinătate față de patrimoniul lor? Cum încearcă ei să-l păstreze?

I.Ș.: Cu adevărat eu merg la aceste stagii de formare ca la tratament, pentru că în sistemul nostru unde domină corupția și indiferența, poți degrada. Eu îmi doresc permanent un restart la motivația mea și la nivelul profesional, unde merg să mai discut, să mă formez printre colegii mei din Occident. Respectiv acolo unde merg lucrurile funcționează bine. Dacă luăm Republica Franceză pentru mine este un exemplu, francezii au o tradiție dacă vreți săi spun așa față de patrimoniu de secole. De aceea eu am considerat că Occidentul poate fi un exemplu nu doar pentru mine, ci pentru toți tinerii din Republica Moldova să mergem acolo, să ne formăm, dar să revenim acasă să facem ordine. Acolo într-adevăr totul este planificat, gândit și făcut cu profesionalism. Noi vedem o atitudine a administrației publice locale centrale față de acest domeniu, știu cum să de-a o funcționalitate patrimoniului în sec XXI, legea să fie respectată, dar și agentul economic, persoana fizică să aibă un confort în casa. Toate aceste probleme de exemplu colegii noștri din Franța, Germania, Belgia, Spania le pun în discuție și respectiv le aplică. Atunci când mergem în Occident se discută de Bordeaux 2013, Amiens  2030, totul este planificat. Mobilier urban, spațiul public, dezvoltarea durabilă a orașului, totul este planificat. Și dacă vom merge  în municipalitatea Amiens, fiecare își are lucrul său. Specialistul care vine la muncă în 2015 la calculator respiră cu aerul 2017-2025, la noi foarte multe structuri există doar pe hârtie.

C.: Majoritatea oficialilor străini care vin în Moldova sunt conduși fie în Beciurile de la Mileștii Mici, fie la Cricova. Însă cu siguranță avem locuri istorice care ar merita vizitate. Dvs. ce-ați recomanda?

I.Ș.: Confirm și eu că turul vitivinicol este o carte de vizită pentru Republica Moldova, dar ar putea fi un tur al Conacelor boierești a Basarabiei de altă dată. R. Moldova poate fi un drum ecleziastic, avem foarte multe mănăstiri care pot fi vizitate fiindcă au o încărcătură istorică și desigur patrimoniul nostru imaterial. Dacă am combina patrimoniu arhitectural, imaterial, tradițiile și obiceiurile toate aceste cutume, Occidentul nu le are și vor să vadă această autenticitate, identitate, această istorie. Mulți dintre cei care vizitează Moldova vor să vadă un Orhei Vechi autentic, cu drumuri de țară, arhitectura vernaculară, aceste lucruri sunt căutate în Europa.

C.: 18 aprilie este declarată Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor. Ce planificați pentru această zi?

I.Ș.: În fiecare an Agenția are un plan pe care ne străduim să-l respectăm. Acum în aprilie noi ne-a propus să vernisăm o expoziție în incinta Alianței Franceze cu patrimoniul cultural francez și  cel moldav, va fi o vernisare la 17 aprilie 15.30, ne vor onora cu prezența Ambasadorul Franței și domnul Ministru, la fel și toți cei interesați de patrimoniu. De asemenea cu această ocazie Agenția de Inspectare și Restaurarea are o tradiție de-a decerna an de an premii, până la 10 diplome pentru cei care și-au adus aportul pe acest domeniu, respectiv vom încerca să vernisăm o expoziție cu proiectele de restaurare cu patrimoniul moldav în orașul Edineț. Anticipat acestei zile vom încerca să ajungem să organizăm o acțiune de salubritate în cadrul Complexului cultural Orheiul Vechi, pentru a sensibiliza publicul față de problemele care le avem acolo.

C.: Bugetul care a fost alocat Agenției pentru anul acesta în ce urmează să-l investiți?

I.Ș.: Dacă vom vorbi de cifre Agenția are doar un buget de întreținere, mă refer la serviciile comunale. Dacă până acum am avut careva cheltuieli care ne permiteau să facem și o publicație începând cu Cartea Neagră și seria Retro, filmul pe care l-am făcut ,,Să salvăm mărturiile…” , anul acesta nu vom avea această posibilitate, ținând cont că bugetul a fost tăiat. Deci din 256 mii bugetul Agenției de întreținere, Ministerul Finanțelor ne-a trecut pe planificare 12 800 de lei, sumă din care 10.000 sunt facturile și încearcă cu 2 800 să faci și o expoziție să ajungi și la Orheiul Vechi, Soroca, Hâncești etc. Aceasta este realitatea am intrat într-un an nou fără buget.

C.: În vederea sensibilizării opiniei publice care ar fi mesajul dvs.

I.Ș.: Dacă vorbim de gestionare de proprietarii de monumente eu aș vrea ca ei să investească nu doar în confortul pe interiorul casei pe care o întrețin cu statut protejat, dar și pe exterior. Dacă facem o excursie prin Chișinău veți vedea în ce stare sunt fațadele. Mesajul meu în mod obligatoriu este adresat și către factorii de decizie, care decid finanțarea, bugetul. Este foarte important ca articolul 42 din legea ocrotirii monumentelor, să nu rămână doar pe hârtie, este foarte important ca atât la nivel local, cât și central să luăm atitudine să identificăm aceste finanțări și cu siguranță dacă vom aloca aceste finanțări mecanismul va funcționa la fel ca în Franța, Belgia. Ne dorim mult mai mult, dar lucrăm în realitatea Republicii Moldova, dar chiar și așa nu trebuie să revenim la această inerție care există aici, noi trebuie să ne motivăm.

Autor: Natalia Moraru