În cadrul unui interviu acordat pentru CURENTUL, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama, a vorbit despre anul agricol 2016, care sunt programele de granturi și credite oferite R. Moldova, cine investește în agricultura R. Moldova, unde se exportă cele mai multe produse, viitoarele acțiuni ale MAIA în anul care vine, etc.

CURENTUL: Domnule Ministru, cum a fost anul agricol 2016? Ce arată cifrele?

Eduard Grama: La general, dacă vorbim în comparație cu anul 2015, atunci 2016 a fost unul mai bun. La diferite culturi diferit. Dacă vorbim de prima grupă, atunci am avut unul din cei mai buni ani de la independență încoace. Dacă vorbim la general, anul a fost mai bun ca anul trecut, dar mai puțin bun decât anul 2014.

Au fost înregistrate înghețuri târzii de primăvară, care au afectat culturile multianuale. În a doua parte a anului am avut secetă care a afectat culturile de grupa a doua, în special porumbul și floarea-soarelui. Am avut probleme cu strugurii de masă acum la recoltă, din cauza ploilor au fost înregistrate dificultăți legate de calitate. În comparație cu 2015, cam 10-15% mai bine în acest an pentru toate culturile chiar și acele care au suferit de secetă. În comparație cu 2014 a fost puțin mai rău.

În agricultură an ideal nu există. Din păcate, 2016 s-a început foarte bine, am avut ploi, umiditate și credeam că va fi bine, dar seceta a afectat culturile de grupa a doua. Dacă să luăm în considerație că am achitat și toate datoriile, cred că agricultorii au rămas la general satisfăcuți.

C: Anul acesta recolta de grâu și orz a fost bună, fapt ce a scăzut prețurile la aceste culturi, și i-a nemulțumit pe producători. Dvs. ați declarat că MAIA nu se ocupă de stabilirea prețurilor, dar de politică. De ce Ministerul, fiind organul suprem în domeniu, nu poate influența prețurile de piață?

E. G.: Fiind independenți de 25 de ani, și având o piață liberă și economie liberă, noi încă gândim ca în Uniunea Sovietică – „плановая экономика”(economie pe plan). Nici un stat din lume nu se implică în reglementările prețurilor. Dacă statul ar fi fost un jucător mare în piață, poate avea să facă vreo reglementare, dar statul se ocupă într-adevăr numai cu politici pe domeniul agricol.

Noi nu avem dreptul să intervenim în treburile agenților economici. Dreptul la proprietate, la decizie și libertate niciodată nu a fost suprimat și este dreptul fiecărui agent economic să stabilească prețul produsului său așa cum îi place. Să nu uităm că 99% de pământuri în Moldova sunt în mâini private. În cazul dat, care este dreptul statului să se implice în această decizie?

Statul poate să intervină, dar s-o facă prin alte metode: prin achiziții publice numai cu produse autohtone, dar asta este o metodă netarifară. Dacă facem achiziții publice numai cu produse autohtone automat o să crească cererea la aceste produse și automat va crește și prețul. Statul poate să vină cu niște înțelegeri cu alte țări, să discute sau să facă acorduri de liber schimb prin care să favorizeze agenții economici la export ca să nu plătească taxe de intrare.

Statul poate să reglementeze sau să ajute din punct de vedere de logistică, de negocieri, dar nu are dreptul să spună cât trebuie să fie prețul. Există piață, există prețurile mondiale, există bursă la nivel mondial care reglementează prețurile, există cheltuieli de logistică, care tot intră în preț, există cheltuieli regionale sau zonale.

Pe lângă asta, trebuie să luăm în considerație că anul acesta, dacă vorbim de grâu, cei mai mari operatori mondiali au avut recolte de grâu record. Luând în considerație că Moldova este o țară mică, noi tot ce producem, în mare masă exportăm și automat suntem influențați de prețurile la export.

Dacă eram o țară mai mare, noi produceam și consumam în mare parte în țară, cum este de exemplu România, care este o țară exportatoare foarte mică, ea are consumul în țară. De aceea statul în nici o formă nu are dreptul să se implice în reglementarea de prețuri. Prețul îl stabilește piața și asta este corect.

C: Recent ați avut o întâlnire cu Ministrul Agriculturii din Rusia, Alexandr Tkachev, unde ați discutat mai multe aspecte legate de relațiile moldo-ruse în domeniul agricol, dar și despre crearea unei reprezentanțe a Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară şi Fitosanitară „Rosselihoznadzor”. La ce etapă sunt discuțiile?

E. G.: A fost prima întâlnire în calitate de ministru cu omologul rus. Încercăm să stabilim o relație bună cu partenerii din Federația Rusă, mai ales că pe 28-29 noiembrie, la Moscova, va avea loc ședința Comisiei Interguvernamentale pentru prima dată în 3 ani și posibil asta va da un impuls pentru relația noastră cu Federația Rusă. Știm că în ultimii ani am avut și unele dificultăți pe mai multe domenii, mai ales pe cel agricol. Cel mai mult ne-am axat pe lucrul la direct și concret.

Solicitarea MAIA a fost să deschidem o filială a „Rosselihoznadzor” în R. Moldova. În Rusia sunt 2 structuri – „Rosselihoznadzor” și „Rosspotrebnazdor”. Prima răspunde de tot ce este legat de produsele agricole ca materie primă și a doua răspunde de calitatea produsele ambalate sau cele industriale finite agricole. „Rosselihoznadzor” este subordonată Ministerului Agriculturii, iar „Rosspotrebnadzor” este o structură independentă.

Filiala „Rosselihoznadzor” la Chișinău ne va oferi 4 oportunități: două aspecte economice și alte două politice, de structură. Dacă vom avea filiala aici, nu mai facem două certificări. Facem o certificare unică a produselor, aici pe loc. Astăzi agentul economic face certificare în Moldova, când ajunge în Rusia face a doua certificare. Cheltuieli duble.

Al doilea câștig ține de logistică. În momentul când trebuie să primească certificatul, agentul trebuie să stea chiar și o săptămână cu mașina sau camionul să aștepte până se preiau probele, se face analiza și se eliberează certificatul. Dacă agentul va primi certificatul direct, atunci va economisi și bani și timp, marfa va ajunge direct pe rafturile din magazin.

Alt plus este că, colegii din Rusia vor putea verifica calitatea pe loc și la zi, vor putea verifica agenții economici în orice moment și astfel, Moldova fiind o țară mică, se va face conexiunea rapid. Dacă există probleme, acestea se vor depista pe loc, dacă nu sunt, marfa se va realiza direct.

Nu în ultimul rând, controlul reexportului. Având aici o structură, ei ar putea să verifice reexportul mai minuțios având permisiunea să intre în baza noastră de date. Și pentru noi este o garanție, și pentru ei sunt garanții că de la noi din țară nu se exportă produse periculoase. Sperăm, când vom avea ședința Comisiei Interguvernamentale să abordăm și întrebarea dată și sperăm că discuțiile vor avansa. Propunerea a venit ca să devenim parteneri. Noi oferim spațiul și îl pregătim, facem logistica și ei să vină cu specialiști, cu dorință și cu partea juridică.

C: Care țară cel mai mult investește în agricultura moldovenească? Apropo, ce sector/ sectoare al agriculturii este cel mai profitabil?

E.G.: E greu de spus. Cel mai mult în agricultura R. Moldova investesc cetățenii R. Moldova. După logica subvențiilor pe care le plătim și, anual achităm circa șase sute de milioane de lei, noi acoperim 30-35% din investiția care se face. Astfel, dacă facem calculele necesare vedem că anual, în agricultură, se investesc peste 2 miliarde de lei.

Nu există nici un partener străin care să investească atâția bani în agricultură, însăși agricultorii Moldovei investesc foarte mult. UE este principalul partener de dezvoltare. Avem proiecte importante cu Cehia, Suedia, Olanda, Germania, Polonia, etc. Vin ajutoare și din SUA, dar UE este pe primul loc.

Anul acesta va începe programul ENPARD, cred că până la sfârșit de an vom avea prima tranșă din cele 54 de milioane de euro care ni se acordă de către Comisia Europeană, dar ei tot vor merge la subvenționare.

Avem investitori străini în domeniul agriculturii, dar foarte puțini. Cei mai mari investitori în Moldova sunt moldovenii, nu există altcineva.

C: Personal în ce ați investi dacă ați fi fermier?

E. G.: În marea masă agricultura este profitabilă, ca afacere. Sunt două momente foarte importante în agricultură – ca să faci profit trebuie să te ocupi personal de asta și să faci diversificarea riscurilor. Nu poți să te ocupi numai cu un produs, depinde de sectorul ales.

Dacă vorbim de zona de cereale atunci mai bine să faci 3-4 tipuri. Dacă vorbim de livadă, diversificarea vine prin aceea că se fac produse cu valoare adăugată – un frigider, casă de ambalare, uscătorie, etc.

Eu sunt din domeniul viticultură și vinificație, pot să investesc numai în acest domeniu. Dacă voi investi cândva în agricultură, mă voi ocupa numai de domeniul respectiv. Trebuie să faci ceea ce știi să faci cel mai bine, asta e tot o parte de acoperire a riscului.

Avem și o problemă în Moldova deoarece mulți se apucă de agricultură neștiind agricultură. Chiar dacă nu cunoști un domeniu, ar fi bine să te consulți, să asculți oamenii care de mai mulți ani se ocupă cu o anume îndeletnicire.

În Moldova, din păcate, foarte mulți oameni investesc și cred că dacă el a dat banul – mâine o să-l primească înapoi. În agricultură trebuie să investești, dar trebuie să stai la poarta banului, să verifici unde se investesc și să muncești foarte mult. Cei care muncesc au.

C: Oferiți-ne detalii despre programele de granturi și credite accesibile disponibile la momentul de față?

E. G.: Avem mai multe unități de implementare a programelor investiționale. Vorbim de Unitatea Consolidata de Implementare si Monitorizare a Proiectelor Agricole (UCIMPA) care se ocupă de proiectele investiționale ale Băncii Mondiale. Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova a doua finanțare adițională (MAC-P II) în cadrul căruia vom beneficia de circa 10 milioane de dolari, iar valoarea maximă a granturilor va fi de 350 mii de dolari pentru asociațiile de producători agricoli și până la 20 mii de dolari pentru achiziția echipamentului agricol.

Sigur că, în calitate de beneficiar trebuie să ai și aportul tău, iar un moment foarte important este să faci parte dintr-un grup de producători. Tindem să dezvoltăm zona de asociere a fermierilor, să investească împreună, să se dezvolte împreună.

Avem Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD care la moment implementează Programul Rural de Rezilienţă Economico-Climatică Incluzivă care va dura până în anul 2020.

Programul de restructurare a sectorului vitivinicol al Republicii Moldova, „Filiera vinului” este finanţat de Banca Europeană de Investiţii. În cadrul programului sunt oferite credite sau leasing pentru achiziţionarea echipamentului vitivinicol. Investiţiile sunt oferite cu scopul de a moderniza sectorul vitivinicol şi producerea vinului cu denumire de origine protejată sau indicaţie geografică protejată îmbuteliat.

Proiectul “Livada Moldovei” finanţează proiecte în domeniul horticol.

Proiectul de asistenţă pentru fermierii neprivilegiaţi 2KR prin care Guvernul Japoniei oferă credite şi leasing pentru achiziţionarea tehnicii agricole.

Cel mai mare proiect care îl avem este Agenția de Intervenții și Plăți pentru Agricultură (AIPA), unde statul este cel mai mare finanțator. Trebuie să luăm în considerație că Moldova investește mult în agricultură. În România sunt plătite subvenții mari, dar ele nu sunt oferite din bugetul statului, sunt surse financiare oferite de UE. La noi este invers, subvenționarea este efectuată doar din banii statului.

Noi avem și asistență tehnică care nu se face în bani, dar în tehnică. Avem proiectul cu Agenția pentru Dezvoltare Cehă pe domeniul implementării Registrului vitivinicol, în cadrul bruia beneficiem de un suport de cinci sute de mii de dolari.

USAID-ul vine cu suport în cartografie, tot cu cinci sute mii de dolari, suntem în a II-a fază deja.

Pe domeniul învățământului dual avem proiectului “Reforma Structurală în învățământul profesional tehnic (ÎPT) în Republica Moldova” în parteneriat cu Ministerul Educației și cu Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei. Avem opt colegii și Universitatea Agrară care aparțin Ministerului Agriculturii. Sunt proiecte de asistență tehnică pe care se lucrează foarte bine.

C: Apropo, ce se aude cu creditul polonez? Știm că erau probleme la capitolul implementare…

E. G.: La ziua de astăzi noi nu mai gestionăm creditul polonez. A existat unitatea de implementare a creditului, dar a fost lichidată. Toate dosarele au fost transmise Ministerului Finanțelor, acum gestionarea și responsabilitatea le revin lor. Prima fază a creditului a expirat. Acum Ministerul Finanțelor se pregătește pentru negocierea prelungirii sau semnării unui acord nou.

Urmează să se renegocieze condițiile de acordare a creditului, dar tot în contextul și în condițiile primului acord. Vor fi mici schimbări pe care le-a introdus Ministerul Finanțelor și creditul va trece prin bănci.

Chiar dacă se va renegocia, nu se știe dacă va fi convenabil pentru agenții economici să lucreze în formula care a propus-o Ministerul Finanțelor. Plusul formulei vechi era că se putea investi și dezvolta start-up-urile, afacerile noi, afacerile pentru tineri, afaceri care aveau și un procent de risc. În formula care este acum, trecând prin bănci, condițiile acestora vor fi foarte dure și va crește procentul și nu mai este atractiv. MAIA va participa la negocieri, avem soluții noi.

Totodată, Moldova acum are nevoie de o bancă de dezvoltare în domeniul agriculturii. Despre aceasta se vorbește deja de câțiva ani, dar până acum nu s-a făcut nimic. Toate țările din UE și din lume, care sunt pe cale de dezvoltare economică, au bănci de dezvoltare. Acestea își asumă anumite riscuri și investesc în proiecte riscante astfel stimulând dezvoltarea economică a țării. Agricultura, ca formă, este un proiect riscant.

E greu să ai în permanență gajuri, să fii credibil și, de aceea, Băncile de Dezvoltare sunt cele mai benefice pe domeniul agriculturii. Noi am venit cu inițiativa asta, ducem negocieri, discutăm și cu Ministerul Finanțelor și cu Banca Națională. Poate vom ajunge să avem și o Bancă de Dezvoltare.

C: Ce volum de subvenții vor fi acordate în 2017? Cum vor fi distribuite? Cine va beneficia?

E. G.: Deocamdată nu putem spune care va fi mărimea fondului de subvenționare pentru anul viitor deoarece nu avem încă aprobat bugetul pentru 2017. Propunerile noastre au fost de a nu fi mai mic decât în 2016.

Subvenționarea va fi, ca întotdeauna, pe domenii. În acest an vom fi mai precauți și vom schimba sistemul de subvenții pentru anumite domenii. Anul acesta facem analiza subvențiilor, mai ales pe ultimii cinci ani. Având unele domenii în care s-a investit foarte mult în ultimii ani, noi vom face clasificarea teritorială. Vom dezvolta regiunile unde lipsesc anumite oportunități și unde nu s-a investit până acum atât de mult.

Asta nu înseamnă că nu vom oferi subvenții celorlalți. Noi tindem să dezvoltăm produse cu valoare adăugată înaltă. La fel vom proceda și în cazul tehnicii agricole. Nu vom mai investi în anumite tipuri de tehnică sau nu mai dăm subvenții pentru anumite tipuri de tractoare, ca să oferim subvenții pentru un agent economic sau fermier care și-a cumpărat primul tractor, dar nu al 20-lea.

Vom face o subvenționare selectivă. Nu vom selecta persoane, dar vom selecta domenii în care într-adevăr să fie efect în urma subvenționării respective.

Sperăm ca deja în anul 2017 să fie aplicată Legea cu privire la principiile subvenţionării în agricultură şi dezvoltare rurală, care a fost deja aprobată în prima lectură de către Parlament.. Moldova este una din puținele țări din Europa care va avea legea specială de subvenționare. Am decis că este necesară legea respectivă deoarece în ultimii 6 ani am avut „36” de alegeri și tot atâția prim-miniștri, dar regulamentul de subvenționare în fiecare an e unul nou. Anul trecut regulamentul a fost aprobat în iunie, în acest an în august, iar condițiile nu se schimbă. Având legea subvenționării fiecare agent de la 1 ianuarie deja poate să lucreze.

Prin legea subvenționării noi introducem două lucruri importante: plata subvențiilor la hectar și subvenția minimă garantată de stat. Legea subvenționării prevede mărimea fondului de subvenționare de 4% din PIB, cam un miliard două sute – un miliard trei sute de lei.

Vrem să avem în lege strict scris, cum există fondul rutier, așa și agricultura să fie garantată că va avea nu mai puțin de atâția bani în fondul de subvenționare, ca să putem planifica și, totodată, să putem dezvolta agricultura. Să știm sigur că avem nouă sute de milioane sau un miliard în fond.

Deja subvențiile prin ENPARD sau Acordurile cu partenerii de dezvoltare vor fi un plus.

C: Cum decurge exportul de produse agroalimentare? Care sunt cei mai mari consumatori ai produselor noastre?

E. G.: Cel mai mare consumator al produselor noastre este UE. Agricultura în Moldova ocupă peste 30% din PIB și majoritatea produselor exportate sunt agricole. Astăzi, noi avem 6-8 produse pe care le exportăm cel mai mult: cerealele, nuci, vinuri, suc, ulei, mierea, fructele. Ultimele merg mai mult în zona CSI, dar și în Europa sunt destul de valorificate.

Avem și concurenți mari la capitolul fructe, cum ar fi Polonia, unul din cei mai mare producător din lume. Strugurii de masă – vedem că pot avea succes la export în UE. Pe domeniul strugurilor de masă avem posibilitatea să concurăm.

Noi suntem jucători importanți în Europa pe domeniul sucurilor concentrate de mere, exportăm sucuri în UE, și în CSI. Exporturile cresc, mai ales la băuturile alcoolice, în fiecare an cu circa 10%.

Un plus mare este că nu mai suntem dependenți de Federația Rusă, astfel industria vinicolă va prospera.

Circa 5% din produsele exportate constituie zahărul. Cândva am fost unul din cei mai mari producători de zahăr din Europa. În Uniunea Sovietică noi produceam 1/3 din tot consumul de zahăr din țările membre.

Țările de bază care consumă produsele noastre sunt România, Marea Britanie, Țările Baltice, dar și din CSI – Ucraina, Belarus și Federația Rusă.

În fiecare an creștem câte puțin în exporturi, asta cred că este cel mai important pe domeniul respectiv și asta ne oferă stabilitate. MAIA în comun acord cu MEC lucrează pe domeniul diversificării piețelor.

La 1 noiembrie a intrat în vigoare Acordul de Liber schimb cu Turcia. Pentru noi e important pentru că turcii își apără piața internă cu taxe exagerate la import. De exemplu, un vin moldovenesc care costă 2 euro ajungând în magazinele din Turcia era vândut de 10 ori mai scump. Acordul va avea efecte pozitive în special pe domeniul băuturilor alcoolice, pentru că turcii sunt producători mari de fructe și legume.

Avem în lucru Acordul de liber schimb cu Egipt, cu India, cu China. Ducem tratative și sperăm că vom ajunge la un consens și vom putea exporta fără taxe în aceste țări. În următorii 2-3 ani sperăm că vom avea mai multe acorduri care vor facilita exportul.

C: Știm că vinurile noastre cuceresc nu doar UE, dar și ASIA. Ce arată totuși cifrele?

E. G.: Noi avem Oficiul Național al Viei și Vinului care activează de trei ani și are drept scop promovarea vinului la nivel mondial și local. Totodată, Oficiul participă la mai multe manifestări și expoziții internaționale. A crescut consumul intern, ceea ce ne bucură. Noi, fiind o țară mică, orice am produce, într-un an sau doi avem supraproducere. Astfel, din start suntem impuși să căutăm parteneri de export, deoarece consumul intern e mic.

Noi putem consuma mult mai multe produse autohtone și asta nu-i legat de politică, ci de patriotismul intern de consum al produselor autohtone. Întrebarea nu-i în calitate și nici în preț.

C: Aveți o colecție de vinuri?

E. G.: Da. Am lucrat în domeniu cam vreo 10 ani. Am puține vinuri străine, majoritatea sunt locale. Le înnoiesc în permanență. Nu sunt adeptul vinurilor vechi, sau de colecție, sunt adeptul vinurilor proaspete.

Vinurile de colecție au farmecul lor, dar mai puțin pentru mine. Eu consum mai mult vinuri albe. Vinurile albe de colecție practic nu există, dacă vorbim din Moldova. Astfel, e mai bine să consumi vinuri proaspete.

C: Ce lucrări agricole practicați?

E. G.: Nici una. Nu am timp pentru asta. În sezonul de vinificare pot să mă duc să culeg struguri, pot să particip la producerea vinului. Când eram în vinificație practicam această ocupație. Acum chiar nu am timp. Recent am fost la înverzirea plaiului (râde). Nu practic lucrări agricole. Trebuie să faci ceea ce îți place și ceea ce poți. Când îmi voi încheia activitatea în calitate de ministru voi reveni înapoi în vinificație.

C: Cum se va dezvolta pe termen mediu agricultura în Moldova?

E. G.: Pe termen mediu, ne axăm pe anumite domenii pe care să le dezvoltăm. Primul domeniu ține de produsele ecologice. MAIA elaborează politici pe domeniul produselor eco pentru că vedem o perspectivă pentru R. Moldova din mai multe motive.

Este un trend în lume și aceste produse sunt solicitate. Produsele eco au valoare adăugată foarte mare. De asemenea, fiind o țară mică, cheltuielile și input-urile sunt foarte scumpe, iar costul este destul de mare la orice tip de produse.

Produsul ecologic, având o valoare adăugată înaltă presupune investiții și cheltuielile mai mari, pregătirile pentru producere sunt mari, dar prețul este avantajos. De exemplu: grâul obișnuit costă până la 3 lei, prețul grâului ecologic este de cel puțin 5 lei. Cerere există și de asta am introdus în regulamentul de subvenționare, măsuri de susținere a producerii produselor ecologice. Anul viitor vom dezvolta zona aceasta, vom da subvenții celor care deja produc produse cu valoare adăugată.

A doua zona pe care vrem s-o dezvoltăm este zootehnia. Oamenii tind să facă zootehnie de casă. Noi vrem să investim în acest domeniu și să creăm ferme zootehnice mici de ciclu închis. Dacă fermierul are 5-10 vaci să-i oferim subvenții pentru ca să se dezvolte cu o mini producere de smântână, brânză, lapte, etc., pentru zona locală.

Altă zonă de dezvoltare constituie domeniul științei. Noi avem o problemă cu instituțiile științifice aplicative.

În lume demult s-a inventat tot. Noi în domeniul științei nu putem face față în comparație cu marile corporații care investesc miliarde în domeniul științei. Știința fundamentală trebuie să fie, dar noi trebuie să ne ocupăm cu știința care deja e inventată. De aici vrem să creăm instituții care vor face știință aplicativă. În agricultură nu mai ai ce inventa, trebuie să aplici corect zonal.

C: Vă mulțumim pentru răspunsuri!

Foto: Andrei Boguș

Cristina Parfeni