Potrivit specialiștilor în sănătate publică odată ce am urcat în transportul public am putea coborî cu un bagaj de boli respiratorii sau de piele. S-ar putea întâmpla din cauză că nu respectăm distanța față de o persoană bolnavă sau că nu respectăm igiena personală, avem o imunitate scăzută și nu ne spălăm pe mâini regulat, mai ales după ce revenim din oraș, scrie e-sanatate.md.

În anumite ore ale zilei, transportul public este solicitat la maxim. Troleibuzele devin neîncăpătoare, iar maxi-taxiurile aglomerate astfel încât uneori pasagerii nu au aer cu ce să respire. Și dacă ne uităm atent la geamuri, husele de pe scaune sau barele de care ne ținem, unele „lucesc” de murdărie.

Astfel, am vorbit cu câțiva specialiști în sănătate publică pentru a afla cu ce boli putem să ne alegem într-o călătorie cu transportul public. Doctorii vorbesc în primul rând despre boli ale pielii. Acestea se pot transmite mai ales prin atingerea barelor sau a mânerelor speciale care ne ajută să ne ținem în transportul public. „Este suficient să fie o singură persoană infectată și aceasta poate răspândi orice microbi. Pericolul de îmbolnăvire devine direct proporțional cu distanța la care se află bolnavul față de omul sănătos și de durata contactului“, susține Olga Volcovschi, șefa Secției monitorizarea alertelor de sănătate publică din cadrul Centrului Municipal de Sănătate Publică.

Bolile de piele pot fi diferite. „Scabia, pediculoza, boli ce se pot transmise prin transmițători vii. Dacă, de exemplu, luăm acaro scabbia (o căpușă pe care n-o vedem cu ochiul liber și care provoacă scabia), dacă ea rămâne pe bara de care se țin pasagerii, ea poate să-și țină viabilitatea timp de patru zile. Dacă nu se face igienizarea transportului, cineva o poate contacta. Mânierile de la ușă, barele, într-adevăr ne pun sănătatea în pericol. La fel putem să ne alegem cu pediculoză, dacă cineva are păduchi și este apropiat de o altă persoană“, susține Olga Volcovschi. Mai putem să luăm și rubeolă, rujeolă sau varicelă.

Cea mai importantă soluție de a ne proteja de orice boli este spălatul pe mâni. „Trebuie să respectăm riguros igiena personală. Dacă persoana iese dintr-un transport trebuie să-și spele mâinile de două ori cu săpun, binișor. Dacă nu are săpun să utilizeze șervețele umede de unică folosință“, explică specialista. Îngrijit trebuie să fie și transportul public care ar avea nevoie de o igienizare efectuată de două ori pe zi, dimineața și la prânz, dar și de aerisire.

Tot în transportul public ne-am putea alege și cu infecții respiratorii. „Prin strănut și prin mâinile murdare ne putem molipsi de boli respiratorii virale acute, gripă și tuberculoză, dacă este un contact mai îndelungat, dacă avem o călătorie de aproape o oră. Riscul de a contacta o astfel de boală crește odată cu aglomerația în transport“, explică Oxana Constantinova, medic epidemiolog, în cadrul secției bolilor aerogene și prevenire prin vaccinări, la Centrul Municipal de Sănătate Publică.

Cei care sunt însă răciți, pentru a-i proteja pe ceilalți, ar trebui să respecte câteva reguli elementare. De exemplu, să aibă o băsmăluță la ei și să strănute în ea. Atunci când nu au nimic, să strănute în dosul mânii, nu în palmă din cauză că ulterior va pune mâna pe bară și va răspândi microbii altor oameni, spun specialiștii. „Sunt bacterii și viruși care au rezistență diferită în mediul înconjurător. Unele trăiesc și câteva zile dacă transportul nu este dezinfectat“, spune Oxana Constantinova.

Tot ca soluție se pune accent pe spălarea mâinilor. În plus, specialiștii spun că o persoană care are o imunitate bună are puține riscuri de a se alege cu vreo boală. „Nu fiecare om este receptiv la infecție. Dacă imunitatea este bună, organismul luptă cu infecțiile această persoană nu va avea nimic adică trebuie să ducă un mod de viață sănătos. Totodată, părinții trebuie să știe că împotriva unor maladii ce pot fi contactate în transportul public există vaccinuri“, mai spune Oxana Constantinova.

Potrivit Centrului de Sănătate Publică din Municipiul Chișinău, în ultimele nouă luni au fost înregistrate 970 cazuri de pediculoză și 114 cazuri de scabie în rândul persoanelor instituționalizate (din școli, grădinițe, oameni ai străzii). Totodată, specialiștii accentuează că ancheta epidemiologică nu asociază aceste cazuri cu circulația în transportul public.