Alimentația incorectă, consumul de tutun, droguri și alcool sunt printre principalele probleme de sănătate ale tinerilor moldoveni, arată datele pentru anul trecut oferite de Biroului Național de Statistică. Aceleași date mai arată că tinerii sunt grupul cel mai vulnerabil de a deveni HIV-pozitivi, relatează e-sanatate.md.

Starea de sănătate a tinerilor este afectată de mai mulți factori, iar cei mai importanți sunt stilul de viață, condițiile în care trăiesc tinerii, învață sau muncesc. Printre problemele cu care se confruntă sunt alimentația incorectă, consumul de tutun, droguri sau alcool care apar adesea la vârste fragede, arată datele Biroului Național de Statistică.

Totodată, o cercetare realizată în 2012 privind „Accesul populației la serviciile de sănătate” arată că tânărul fumător din Moldova are între 20 și 24 de ani și provine din mediul urban. Fumează zilnic până la 20 de țigări. În funcție de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vârsta cuprinsă între 15-29 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie peste 3 la sută din numărul total al tinerilor fumători. În comparație cu datele altui studiu, realizat în 2010, numărul bărbaților fumători este în scădere cu 1,2 puncte procentuale, în timp ce numărul de femei care fumează aproape s-a triplat – de la 1,0% în 2010 până la 3,1% în 2012.

Totodată, tinerii sunt categoria de populație vulnerabilă la infecția HIV. Deși incidența cazurilor de HIV înregistrate printre tineri s-a redus până în 2013 cu aproape 9% în comparație cu 2008, rata incidenței crește pe măsura înaintării în vârstă – de la șapte cazuri la 100.000 de tineri în vârstă de 15-19 ani, până la 28 cazuri la 100.000 de tineri în vârstă de 25-29 ani. Dintre tinerii cu HIV, fiecare al doilea are vârstă cuprinsă între 25-29 de ani, fiind urmați de cei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani.

Astfel, specialiștii recomandă tinerilor să nu ezite să-și facă teste medicale pentru a verifica dacă au maladii cu transmitere sexuală. „Recent am avut la evidență trei însărcinate cu HIV. Sunt femei responsabile care au între 28 și 29de ani. S-au infectat de la soții lor care au muncit peste hotare. Este important ca înainte de sarcină, femeile să-și facă un control minuțios la toate infecțiile și mai ales să dea analize de sânge. Totodată, în general, tinerii trebuie să-și facă analizele de sânge”, recomandă Angela Lupacescu, medic ginecolog la Centrul de Sănătate prietenos tinerilor din raionul Orhei.

Cele mai frecvente cauze de deces

Potrivit statisticilor, rata mortalității printre tineri este în descreştere, iar în 2013 aceasta era 69,1 decedaţi la 100.000 de tinerii cu vârsta între 15-29 ani. Spre deosebire de cauzele predominante în mortalitatea generală, pentru tineri principalele cauze de deces sunt accidentele, intoxicațiile şi traumatismele. Acestea constituie 57 la sută, urmate de tumori cu 10 procente, bolile aparatului circulator cu peste 8 procente, bolile aparatului digestiv – 5 procente şi bolile aparatului respirator peste 3 procente.

Numărul de decese s-a redus și din cauză că s-a micșorat și numărul de îmbolnăviri infecțioase și parazitare. În același timp, se constată o creștere a mortalității prin boli ale aparatului circulator la tinerii cu vârsta între 25-29 ani cauzată în primul rând de infarctul acut al miocardului. De asemenea, se atestă o creștere a numărului de sinucideri printre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani.

Majoritatea tinerelor devin mame la 23 de ani

Pe parcursul ultimilor ani, generația tinerilor este însă în descreștere, în special a celor din categoria de vârstă 15-19 ani. Numărul acestora s-a micșorat de la aproape 32 la sută în 2009, până la 26% în 2014. S-a diminuat și numărul persoanelor cu vârsta de 20-24 ani – cu aproape 49 de mii de persoane. Doar în cazul tinerilor în vârstă de 25-29 ani se atestă o creștere cu 8,2 puncte procentuale.

Astfel, rata natalității rămâne a fi joasă. Totuși, în ultimii ani se atestă o ușoară creștere a numărului de nașteri. Unul din motive ar fi că avem mai multe femei cu vârste între 20-29 ani. Anul trecut, în Moldova s-au născut 124 copii la 100 de femei de vârstă fertilă.

Circa 74 la sută dintre mame aveau vârsta de până la 30 de ani, vârsta medie a unei tinere la prima naștere fiind de 23 de ani. Potrivit datelor oferite de către starea civilă, anul trecut din numărul total al bebelușilor peste 22% s-au născut în afara căsătoriei, iar mamele aveau între 15-29 de ani.

„Într-adevăr aceasta este vârsta medie, dar uneori tendința este chiar de a naște mai târziu pe la 25 de ani. Ceea ce este bine pentru că perioada de fertilitate este bună pentru o femeie și este  o vârstă la care o femeie este realizată personal”, mai spune ginecologul Angela Lupacescu.

Statisticile arată că la de la 1 ianuarie 2014 în Moldova tinerii cu vârsta între 15-29 ani, reprezintă 25 la sută din populație.