Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 28 februarie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare ale Curții Constituționale, încheiate la 31 decembrie 2017.

Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în Republica Moldova, este independentă și se supune numai Constituției.

Rolul său primordial este de a asigura respectarea valorilor statului de drept: garantarea supremației Constituției, asigurarea realizării principiului separației puterilor în stat, asigurarea responsabilității statului față de cetățean și a cetățeanului față de stat.

Curtea Constituțională se compune din 6 judecători, numiți pentru un mandat de 6 ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistratului.

Misiunea de audit a fost realizată cu scopul de a testa, sub toate aspectele semnificative, dacă rapoartele financiare ale Curții Constituționale prezintă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și, în ansamblul său, nu conțin denaturări semnificative, fiind supusă auditării perioada anului 2017.

Patrimoniul gestionat de către Curtea Constituțională aparține în totalitate statului și, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit la finele anului 2017 este de 17,3 mil. lei.

Finanțarea activității se efectuează din contul alocațiilor bugetului de stat, precum și al veniturilor administrate, în conformitate cu legislația în vigoare. Bugetul Curții Constituționale este parte integrantă a bugetului de stat.

Misiunea de audit desfășurată a relevat că, rapoartele financiare, supuse auditului, cu excepția efectelor unor aspecte, oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară aplicate în sistemul bugetar.

Totodată, activitatea de audit a relevat unele nereguli, care au condiționat denaturarea informațiilor prezentate în rapoartele financiare auditate. Astfel, urmare efectuării lucrărilor de reconstrucție a imobilului gestionat cu extindere în dimensiuni și edificarea a doua nivele suplimentare, nu a fost reevaluată valoarea clădirii. Deși lucrările menționate, în valoarea de 8,6 mil. lei, au fost finalizate și date în exploatare încă în anul 2014 acestea nu au fost trecute în categoria mijloacelor fixe.

De asemenea, se denotă că, lotul de teren gestionat cu suprafața de 0,076 ha și valoarea de cca 98,1 mii lei, nu a fost contabilizat precum și nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale asupra acestuia.

În cadrul Curții Constituționale nu a fost promovat un management adecvat al resurselor umane, care s-a manifestat prin neîntreprinderea măsurilor de rigoare privind suplinirea funcțiilor vacante, ceea ce în rezultat a condiționat formarea economiilor de resurse financiare bugetare cu redirecționarea acestora pentru stabilirea premiilor unice. Astfel, deși, pe parcursul a mai multor exerciții financiare (în perioada anilor 2016-2018) 9 funcții publice au fost vacante, nu au fost întreprinse măsurile privind suplinirea acestora.

Totodată, managementul neadecvat al resurselor umane a condiționat acumularea, de-a lungul anilor, a numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (804 de zile la situația din 31 decembrie 2017) aferente a 33 angajați, ceea ce impune obligații legale față de personalul încadrat de cca 14,3 mil. lei și, ca rezultat, generează riscuri sporite de perturbare a echilibrului bugetar al entității auditate, precum și împovărarea bugetului de stat.

Menționăm că, Curtea de Conturi a înaintat recomandările de rigoare, care urmează a fi implementate de către entitatea vizată în Raportul de audit.

Cristina Pendea