Starea de sănătate a tinerilor este afectată de mai mulţi factori, cei mai importanţii fiind stilul de viaţă, dar şi condiţiile în care tinerii trăiesc, învaţă sau muncesc. Problemele de sănătate determinate de nutriţie, consumul de tutun, droguri sau alcool apar adesea la vîrste fragede, iar adoptarea unui stil de viată sănătos poate preveni apariţia unor boli cronice, transmite CURENTUL.

Circa 77,1 la sută din tineri au declarat că nu au fumat niciodată, iar 8,6% – au fumat anterior. Cei mai activi fumători s-au dovedit a fi persoanele în vîrstă de 20-24 ani , din care 95 la sută fumează zilnic pînă la 20 ţigări/zi, iar 4,8% – mai mult de 20 ţigări pe zi. Ponderea cea mai mare a tinerilor pentru care fumatul ţine de trecut se referă la grupa de vîrstă 25-29 ani şi a constituit 15,2%.

Astfel, rata fumătorilor este mai mare în mediul urban este de 15,3% faţă de 13,3% în rural, fumatul fiind practicat mai frecvent de tinerii în vîrstă de 20-24 ani. Şi ponderea fumătorilor cu un consum de peste 20 ţigări pe zi este mai mare în mediul urban cu 7,1% faţă de 4,3% în rural.

În funcţie de sex, practic fiecare al treilea bărbat cu vîrsta între 15-29 ani fumează, în timp ce femeile fumătoare constituie doar 3,1%. Comparativ cu datele studiului din 2010, numărul de bărbaţi fumători este în scădere cu 1,2 puncte procentuale, în timp ce numărul de femei care fumează practic s-a triplat de la 1,0% în 2010 pînă la 3,1% în 2012.

Elena Mocreac