5,6 miliarde de lei pierde anual Bugetul public național, ca urmare a neimpunerii impozitării salariilor achitate ”în plic”. Conform estimărilor unor instituții de cercetare, pornind de la salariul mediu pe economie, suma salariilor achitate ”în plic” constituie circa 15,5 mlrd lei sau aproximativ 50% din fondul anual al retribuirii muncii. Despre consecințele grave ale economiei informale în Republica Moldova, au discutat astăzi, 11 septembrie, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Organizației Internaționale a Muncii (ILO), Inspectoratului de Stat al Muncii, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat și Ministerului afacerilor interne al Republicii Moldova, transmite CURENTUL.

Potrivit lui Oleg Budza, președintele CNSM, sindicatele au înaintat partenerilor sociali un șir de propuneri pentru îmbunătățirea cadrului normativ din Republica Moldova în vederea minimizării practicii de achitare a salariilor ”în plic” și ”muncii la negru”. ”O măsură destul de eficientă ar fi înăsprirea sancțiunilor pentru practicarea acestui fenomen. Cele stabilite în prezent nu-i sperie pe agenții economici, amenzile trebuie să fie foarte dure, iar în paralel trebuie de găsit soluții privind flexibilitatea impozitării agenților economici, care trebuie să fie motivați și interesați să activeze legal”, a menționat liderul sindical.

În opinia lui Ovidiu Jurcă, specialist principal din cadrul Oficiului de Țară al Biroului Internațional al Muncii pentru țările din Europa Centrală și de Est din Budapesta, Guvernele sunt datoare față de proprii cetățeni să instituie un cadru fiscal de impozite și taxe prietenos, sustenabil și predictibil. În felul acesta angajatorii nu vor avea nici un pretext să se eschiveze de la plata impozitelor, iar lucrătorii vor fi întăriți în decizia lor de a nu mai ceda la presiunile venite din zona informală. Aici un rol important trebuie să-l joace sindicatele și patronatele, pentru a da un mesaj coerent și comun către guvernanți.

”Munca informală este o formă de evaziune fiscală, care, în codurile penale ale majorității țărilor din Europa și din America de Nord, reprezintă a doua infracțiune ca gravitate după omucidere. Un procent ridicat de lucrători antrenați în munca informală și de angajatori care perpetuează acest sistem, duc la instabilitate socială, la nesustenabilitatea sistemelor de pensii publice, asigurări de  sănătate și protecție socială. Având resurse formalizate, fiscalizate, este o șansă sporită ca gradul de nemulțumire socială să scadă”, a declarat Jurcă.

Dumitru Stăvilă, șeful Inspectoratului de Stat la Muncii, a precizat că în urma controalelor efectuate pe parcursul a mai mult de jumătate de an la întreprinderile din țară de către un grup interdepartamental, format din reprezentanți ai sindicatelor, MAI și Inspectoratului de stat al Muncii, au fost depistate circa  800 de cazuri când muncitorii activau fără contracte de muncă, suma de amenzi  stabilită depășind  800 mii lei. În cele mai multe cazuri este vorba despre întreprinderile din sectorul privat, a spus Stăvilă.

”Este nevoie, în primul rând, de o schimbare a mentalității cetățenilor. Aceștia trebuie să conștientizeze riscurile la care se supun când se angajează la un loc de muncă informal, a subliniat Sergiu Iurcu, șef adjunct al Departamentului protecție social-economică din cadrul CNSM. În acest context, el a comunicat că sindicatele intenționează, în perioada următoare (septembrie-decembrie) să realizeze o amplă campanie de sensibilizare și informare a lucrătorilor și angajatorilor despre consecințele activității în sectorul informal.

Potrivit Biroului Național de statistică, economia informală în Moldova a înregistrat cel mai marenivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel, în 2007 – 21,3%.

În anul 2014, 32,5%, din totalul persoanelor ocupate în economie au avut un loc de muncă informal, iar fiecare al zecelea salariat a declarat că primește, fie o parte sau chiar în întregime, salariul ”în plic”. Acest fenomen prevalează cel mai mult în sectorul real și anume în agricultură (48,3%), comerț (15,2%), construcții (13,5%) și transport (6%).

Adrian Platon