Hepatitele virale B, C și D constituie una dintre problemele majore de sănătate publică, datorită răspândirii globale, morbidității și mortalității crescute cât și ratei înalte de invaliditate. Reieșind din acestea Guvernul a aprobat Programul național de combatere a hepatitelor virale B, C și D pentru anii 2012-2016, transmite CURENTUL.

Precizăm că, Ministerul Sănătății este responsabil de implementarea, monitorizarea și raportarea executării Programului către Guvern.

În cadrul ședinței din 20 mai anul curent, Curtea de Conturi a examinat Auditul privind performanța sistemului instituțional la administrarea mijloacelor pentru realizarea Programului naţional de combatere a hepatitelor virale B, C și D.

Datele statistice relevă că în anul 2015 numărul persoanelor bolnave cu hepatite cronice şi ciroze hepatice de origine virală a constituit 48,1 mii persoane, fiind în continuă creștere, comparativ cu anii precedenți (44,4 mii bolnavi în 2013). În același timp, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, Republica Moldova se află pe primul loc după mortalitatea prin ciroze hepatice (71,2 cazuri de deces la 100 mii populație).

Misiunea de audit a stabilit că, măsurile de prevenire, profilaxie și supraveghere epidemiologică (vaccinări, sterilizări, testări de laborator etc.) au determinat diminuarea, comparativ cu anii precedenți (2012-2014), a numărului de bolnavi (nivelului morbidității) cu hepatite virale acute.

În scopul realizării activităților specifice ale Programului au fost planificate pentru anii 2012-2016 cheltuieli totale în sumă de 976,8 milioane de lei. Auditul relevă că, pentru realizarea activităților Programului au fost planificate mijloace semnificative în sumă de 530,1 milioane de lei  (54,3% din bugetul total preconizat) în lipsa identificării sursei de acoperire. Mijloacele financiare real achitate (circa 115,2 milioane de lei) pentru realizarea activităților Programului au constituit circa 20% din suma mijloacelor planificate (580,1 milioane de lei).

Insuficiența de mijloace financiare real alocate, precum și nerealizarea de către Ministerul Sănătății a atribuțiilor regulamentar delegate privind identificarea resurselor suficiente și surselor suplimentare pentru realizarea activităților specifice ale Programului, denotă o planificare neargumentată a mijloacelor, care nu asigură durabilitatea și plenitudinea finanțării Programului,  generînd, an de an, creșterea numărului de bolnavi cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice.

Unul din obiectivele stabilite în Program este asigurarea cu tratament antiviral a pacienților (copii și adulți) cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice anual: cel puțin cîte 300 pacienți cu virusurile hepatitei B,C și cel puțin 100 – cu virusul hepatitei D. A fost realizat în cuantum de 37,8 % din totalul pacienților planificați pentru tratament (2100 oameni), ce a generat creșterea continuă a numărului bolnavilor cu hepatite virale cronice și ciroze hepatice (de la 44,4 mii pacienți în 2013 pînă la 48,2 mii pacienți în 2015).

Sistemul instituțional creat pentru administrarea mijloacelor destinate implementării Programului național de combatere a hepatitelor virale B,C și D pentru anii 2012-2016 este unul neperformant, fiind însoțit de probleme, nereguli și carențe ale sistemului de сontrol intern, care în consecință a influențat lipsa de funcționalitate a acestuia la toate etapele: de planificare, realizare, monitorizare și raportare.

Totodată, deficiențele enumerate, dar și insuficiența de resurse financiare în final au influențat negativ nivelul de realizare a programului, eficacitatea și impactul acestora asupra neatingerii scopului și nivelului redus de realizare a indicatorilor.

Adrian Platon