foto: vipmagazin.md

Pentru el fiecare inimă e diferită, iar cu cît mai mult operează, cu atît mai mult se simte provocat. Despre acest lucru a vorbit cardiochirurgul Aureliu Bătrînac, în cadrul unui interviu pentru portalul e-sănătate.md.

„Pentru un pictor care pictează de zeci de ori acelaşi tablou sau pentru un interpret care ar cînta mai mulţi ani aceeaşi piesă poate fi plictisitor, inima însă e diferită. Simt emoţii distincte atunci cînd este vorba despre o inimă de copil, de adult, de tînără mămică. Simt tot tremuriciul de la ei”, a declarat acesta.

De asemenea, acesta spune că chiar dacă doi pacienţi diferiţi au acelaşi diagnostic, operaţia nu decurge la fel. „Procedurile nu pot fi repetate automat”, a adăugat cardiochirurgul.

Cea mai frumoasă operaţie pentru Aureliu Bătrînac este atunci cînd pacientul se poate duce acasă sănătos.

„Nu am susţinut niciodată chirurgii care ieşeau din sala de operaţie şi spuneau că au făcut o intervenție frumoasă, numai că pacientul a murit sau are o serie de complicaţii. Dacă omul nu supravieţuieşte, nu mai este nimic frumos”, a menţionat medicul.

În cadrul aceluiaşi interviu, cardiochirurgul a povestit cum a ajuns să profeseze medicina.

„Mama insista să fiu medic. Ea suferea de o boală de rinichi. Atunci cînd am admis că aş putea să aleg medicina, m-am gîndit la suferinţa mamei şi ziceam că o să mă fac doctor de rinichi. M-am gîndit însă foarte serios la medicină atunci cînd un vecin de-al meu, un foarte bun prieten, un adevărat nume în sportul moldovenesc, a decedat. Atunci cînd l-am pierdut, m-am gîndit că trebuie să devin medic să nu mai pierd oamenii dragi”, a conchis Aureliu Bătrînac.

Adrian Platon