Transformările sociale, politice și economice prin care trece Republica Moldova de rând cu progresele înregistrate sunt însoțite și de anumite riscuri și provocări care solicită o atenție sporită, dat fiind necesitatea cunoașterii acestora în vederea prevenirii și diminuării consecințelor, transmite CURENTUL cu referire la un comunicat al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

În opinia savanților cele mai relevante provocări pentru Republica Moldova în anul 2015 sunt:

1. „Calitatea” guvernării țării. Lipsa consensului pentru formarea noului guvern în termeni rezonabili, consecințele apărute privind aprobarea bugetului țării, politica valutară, sectorul financiar-bancar etc., neîndeplinirea promisiunilor electorale privind depolitizarea organelor de drept, mimarea reformelor în justiție, procuratură, toleranța corupției etc. poate generanemulțumirea și frustrarea cetățenilor, detașarea partenerilor europeni, instabilitatea socială și politică.

2. Alegeri parlamentare repetate sau anticipate cu riscul unor derapaje radicaliste.

3. Alegerile locale și re(ne)confirmarea vectorului european la nivel de comunități.

4. Aprofundarea crizei în Federația Rusă cu impact asupra Republicii Moldova. Scăderea remitențelor din Rusia, revenirea acasă a migranților moldoveni, efectul continuu al embargoului rusesc. Criza din Federația Rusă, complimentată cu repoziționarea Ucrainei vis-a vis de așa-zisa rmn, poate contura unele oportunități pentru soluționarea conflictului înghețat și reintegrarea raioanelor de est în spațiul social, economic și juridic al Republicii Moldova.

5. Războiul din Ucraina. Pericolul de extindere a focarului alimentat de ambițiile expansioniste ale Federației Ruse.

6. Neutralitatea Republicii Moldova în contextul crizei regionale. Secesiunea raioanelor de est, existența unor structuri armate ilegale și staționarea forțelor militare străine.

7. Escaladarea conflictului înghețat de la Nistru. Separatismul și extremismul alimentat de factori externi continuă să pericliteze grav suveranitatea și independență Republicii Moldova, să pericliteze drepturile și libertățile cetățenilor.

8. Politizarea relațiilor interetnice, speculațiile lingvistice, istorice, privind identitatea sunt de natură să tensioneze coeziunea interetnică și socială, să determine conflicte.

9. Reforma administrativ – teritorială. Republica Moldova, prin organizarea teritorială existentă este un stat extrem de fragmentat, dar cu un grad înalt de centralizare, fapt care afectează dezvoltarea socială și economică a unităților administrativ-teritoriale, lipsesc entitățile locale de autonomie financiar-fiscală și generează constrângeri în procesul decizional al acestora.

10. Devalorizarea continuă a valutei naționale va determina creșterea prețurilor la resursele energetice, medicamente, alte produse și mărfuri.

11. Dependența excesivă de gazul și petrolul din Federația Rusă, combinată cu incapacitatea de diversificare a pieții și de valorificare a resurselor energetice alternative.

12. Perpetuarea crizei demografice, ca rezultat al scăderii natalității, creșterii mortalității și refluxului migrațional, combinate cu lipsa unor mecanisme funcționale de (re)atragere a resurselor umane va continua să afecteze nivelul de dezvoltare social-economic.

13. Sporirea interferenței politicului cu businessul, cu sectorul economic tenebros, cu oameni de afaceri compromiși, dar și fenomenul corupției va submina autoritatea instituțiilor statale și diminua încrederea cetățenilor în autorități și în lege, va reține investițiile.

14. Recensământul 2014 eșuat va prejudicia elaborarea și promovarea politicilor sociale eficiente, va provoca îndoieli în legitimitatea scrutinelor electorale, altor măsuri politico-juridice, va declanșa o reacție negativă a utilizatorilor de date, dar și a finanțatorilor.

15. Multitudinea de surse mass-media.  În lipsa unor norme stimulatorii pentru libertatea de exprimare și a unei finanțări transparente a instituțiilor media pot apărea premise pentru manipularea opiniei publice, îndeosebi din exterior.

Adrian Platon