Este o întrebare pe care ar trebui să și-o adreseze toți acei care se interesează de procesele politice din Republica Moldova și, apropo, din surse sigure, știu că se discută minimum de către reprezentanții a două partide politice de la noi. Iar ca tabloul să fie cît se poate de clar, voi adăuga că și înainte de precedentele alegeri parlamentare problema respectivă s-a discutat în anumite cercuri politice.

La prima vedere, acest subiect nu merită nici o atenție, căci statistica electorală oficială arată că locuitorii regiunii transnistrene, nu prea manifestă interes pentru alegerile de pe malul drept al Nistrului. Astfel, pe parcursul anilor, numărul transnistrenilor care au venit în satele de la frontiera administrativă pentru a-și exercita dreptul de vot a oscilat de la 3 mii pînă la 8 mii de persoane. Aceasta în timp ce în regiunea transnistreană, dacă e să credem statisticilor administrației de la Tiraspol, locuiesc peste 430 mii de cetățeni cu drept de vot.

De ce dar se discută problema respectivă în anumite cercuri politice de la Chișinău? Simplu: pentru că, pînă acum, nici Tiraspolul, nici Moscova nu au privit alegerile din dreapta Nistrului prin prisma impactului pe care l-ar putea avea participarea masivă a transnistrenilor la ele. Evident, Tiraspolul nici teoretic nu va admite ideea ca în stînga Nistrului să fie deschise secții de votare pentru alegerile din Republica Moldova. Dar, aceasta nu înseamnă că Tiraspolul nu poate organiza autobuse pentru transportarea celor ce doresc să voteze în localitățile din dreapta Nistrului. Mai mult ca atît, asta nu înseamnă că Tiraspolul nu va „ajuta” locuitorii din stînga Nistrului „să se orienteze corect” și „să voteze cu cine trebuie” la alegerile din Moldova.

Să admitem că măcar o sută de mii de transnistreni ar vota în cadrul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Aceasta ar putea înclina decisiv balanța în favoarea unuia dintre candidați, mai ales în turul doi, cînd, cel mai probabil, se va vota pe criterii geopolitice, iar, din acest punct de vedere, separarea societății moldovenești este una extrem de strictă – cam 50 la 50.

Că va fi pus în aplicare sau nu un astfel de scenariu – totul depinde de calculele ce vor fi făcute la Moscova și la Tiraspol, dar și de evaluarea posibilelor consecințe, care vor arăta punctele slabe și punctele forte ale unui astfel de pas. Deocamdată, cert este că minimum două partide politice din Moldova iau în calcul și un astfel de scenariu, chiar dacă el e unul pur teoretic la această etapă.

Și mai deschid o paranteză: unul din cele două partide de care am vorbit mai sus ar fi avantajat de participarea transnistrenilor la alegerile prezidențiale, iar al doilea – dezavantajat. Cum credeți, despre cine e vorba?

Dumitru Spătaru