Atitudinea rezervată a Fondului Monetar Internaţional (FMI) faţă de Republica Moldova, la fel ca şi atitudinea rezervată a altor parteneri de dezvoltare, pune în dificultate guvernarea de la Chişinău, care, pe lîngă ajutorul aşteptat de la România şi posibilităţile interne, nu prea are pe ce să mizeze. Iar situaţia la capitolul bugetar-fiscal şi economic este una extrem de complicată, lucru recunoscut chiar şi de către unii reprezentanţi ai autorităţilor. În aceste condiţii, prin anumite cercuri, neoficial au început să fie discutate unele informaţii referitor la soluţiile pe care le-ar putea implementa puterea pentru a supravieţui şi pentru a obţine bani pentru strictul necesar.

Astfel, o versiune este că puterea va recurge la o nouă amnistie fiscală, care ar permite anumitor agenţi economici certaţi cu legea să-şi aducă toate activităţile în cîmpul legal, achitînd o taxă anume. O asemenea amnistie a mai avut loc şi pe timpul comuniştilor.

O altă versiune este că puterea va recurge la o emisie neprogramată de hîrtii de valoare de stat şi se presupune chiar că deja se cunosc cei ce le vor achiziţiona – unii benevol, alţii fiind impuşi de factorul politic.

O a treia versiune este că se va purcede la privatizări masive. Apropo, informaţia despre aceste privatizări e confirmată şi oficial. Rămîne doar să vedem proporţiile preconizatei privatizări pentru a face unele afirmaţii mai sigure privind mijloacele financiare ce vor veni în buget.

A patra versiune este că, prin noua politică bugetar-fiscală, se va încerca „să se strîngă cureaua”, fiind exercitată o presiune suplimentară asupra contribuabililor, inclusiv asupra persoanelor fizice. La această temă se fac deja bancuri, afirmîndu-se că vor fi impozitaţi chiar şi morţii.

Şi dacă toarte cele patru versiuni par să încapă într-un oarecare cadru logic, a cincea îl depăşeşte uşor. Este vorba despre presupunerea că găurile bugetare vor fi acoperite în contul unor confiscări masive, pe care intenţionează să le opereze puterea şi care ar viza averile diferitor persoane, ce nu vor putea fi justificate. Asupra cadrului legal în acest sens se lucrează intens. Astfel, în decembrie 2015, în Codul Penal a fost introdus termenul „confiscare extinsă”, care, aplicat în practică, va lovi în averile multor persoane. Or, se prevede că vor fi confiscate bunurile a căror valoare depăşeşte substanţial veniturile dobîndite licit de către persoana condamnată. De asemenea, aşa-numitul pachet de integritate, aflat pe agenda Guvernului şi Parlamentului, prevede confiscarea averilor ce nu vor putea fi justificate a diferitor demnitari de stat, deputaţi. Se zice că, în scurt timp, vor apărea proiecte similare care vor viza şi alte  categorii de cetăţeni. Incontestabil, aceste legi sînt bune în orice stat de drept, dar întrebarea este: Pot fi ele bune şi nu vor servi drept bază pentru abuzuri din partea autorităţilor într-un stat ca Republica Moldova?

Anume despre această a cincea versiune am avut o discuţie, în aceste zile, cu un prieten de-al meu. Mai în glumă, mai în serios, el mi-a spus că traducerea ei în fapt ar însemna o nouă zi de Vineri, 13. El a avut în vedere că, pe data de 13 octombrie 1307, regele francez Filip al IV-lea, care era dator cu sume importante Ordinului Templierilor şi care dorea să pună mîna pe toate bogăţiile Ordinului, a ordonat arestarea tuturor cavalerilor templieri, inclusiv a Marelui Magistru al Ordinului, Jacques de Molay. Ulterior, el a ordonat arderea pe rug a Marelui Magistru şi a altor conducători ai templierilor, dar şi desfiinţarea Ordinului. Întrebarea pe care mi-a adresat-o prietenul meu a fost:

Nu crezi că, căutînd cu disperare bani, la fel va proceda şi puterea de la Chişinău? Şi tot el m-a mai întrebat: Cum crezi, cine va fi ars pe rug de această dată (în sens figurat, desigur) pentru ca puterea să obţină banii de care are nevoie?

Dumitru Spătaru