[ X ]
TOP-5 primari CELEBRI ai Chişinăului. Cine e următorul?
8 Februarie

Municipiul Chișinău a avut în istoria sa 36 de primari, inclusiv doi interimari. Unii s-au făcut remarcați  prin proiectele pe care le-au implementat  și care fac Chișinăul un oraș frumos, alții – prin diferite încercări, care chiar dacă în timp nu au fost de succes, la momentul oportun le-au adus notorietate.

CURENTUL .md a realizat un TOP-5 al celor mai celebri  primari ai Chișinăului. 

 1. Carol Schmidt

Este considerat drept cel mai bun primar pe care l-a avut Chișinăul vreodată. A contribuit la construirea capelei din cartierul Râșcani și a câtorva case pentru invalizi (1877-81). Cu concursul său au fost pavate străzi, a fost deschis un azil pentru pribegi (1899), s-a construit Amfiteatrul popular cu o sală de spectacole (1900), a fost dezvelit bustul lui Pușkin, au fost trase primele linii de tramvai (1881-95), a fost construit primul apeduct și rețeaua de canalizare a orașului, s-a introdus iluminatul stradal, s-au construit numeroase edificii (Școala Reală (1886), Gimnaziul de Fete al Principesei Natalia Dadiani (1900), Muzeul de istorie a ținutului (1889), sediul actual al Primariei (1901) etc.). De asemenea,a fost inițiatorul deschiderii unui muzeu al școlilor, a Societății Muzicale Armonia și a școlii orășenești de Arte Plastice (1894, azi – Colegiul de arte plastice Alexandru Plămădeală).

 2. Nicolae Costin

În perioada anilor 1990-1994 a fost primar al municipiului Chișinău, răstimp în care s-a manifestat drept lider al Mișcării de eliberare națională. Nicolae Costin a fost coautor al Declarației de independență a Republicii Moldova (27 august 1991). A susținut problemele limbii române și revenirii la grafia latină, participând la elaborarea legii cu privire la limba de stat. Este considerat primul primar al municipiului Chișinău, care a promovat mai multe reforme în dezvoltarea capitalei. La propunerea sa, străzile municipiului Chișinău au primit nume cu caracter național (Traian, Ștefan cel Mare, Milescu-Spătarul, Eminescu, Creangă, Mitropolitul Bănulescu-Bodoni, Străzile București, Calea Ieșilor etc.), provocând nemulțumirea unor organizații politice antiromânești care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chișinăului. Nicolae Costin a contribuit la deschiderea, împreună cu ministerele din Republica Moldova, a liceelor (român–englez „Mircea Eliade”, român–italian „Dante Alighieri”, român–francez „Gheorghe Asache” și român–german „Mihail Kogălniceanu”), precum și a bibliotecilor, inclusiv Biblioteca „Onisifor Ghibu”, la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chișinăului, la restaurarea monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău. Au fost instalate și dezvelite busturile clasicilor limbii române pe Aleea Clasicilor din Grădina publică „Ștefan cel Mare”. În perioada în care a fost primar, el a susținut reînvierea tradițiilor legate de sărbătorile creștine (Paștele, Crăciunul), instaurarea tradiției sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova și Limbii române.

3. Ion Negrescu

Născut în judeţul Iaşi, trece Prutul împreună cu soţia sa Ana, care, profesoară de limba română şi ea, devine directoare a două mari şcoli din oraş. Alături de Pan Halippa, Negrescu a fondat Universitatea Populară din Chişinău. Construieşte şapte şcoli în cartiere mărginaşe, plantează o pădure la marginea oraşului pentru crearea unui loc de odihnă. În urma unei campanii în Parlament, obţine strămutarea satului Străşeni din regiunea inundabilă, din vale, pe dealuri cu pământ arabil superior.

 4. Serafim Urechean

La data de 9 august 1994, prin Decret al Președintelui Republicii Moldova, a fost numit în funcția de Primar al municipiului Chișinău. A fost reales succesiv ca Primar General în cadrul alegerilor parțiale din 1999 și 2003. Deține funcția de primar al municipiului Chișinău între anii 1994-2005. Din 23 mai 1999, denumirea funcției se schimbă în cea de Primar General. Este membru-titular al Congresului Puterilor Locale și Regionale al Consiliului Europei, Președinte al Federației Puterilor Locale și Regionale din Republica Moldova (din 1996), Președintele Federației de Șah a Republicii Moldova (din 1995), Președintele filialei moldovenești a Academiei Internaționale de Inginerie. În calitate de Primar al municipiului Chișinău a susținut și contribuit direct la organizarea mai multor forumuri și conferințe internaționale la Chișinău sub egida O.N.U., U.N.E.S.C.O., N.A.T.O., TACIS, etc. De asemenea, este co-autor la monografia: „Scientific and Technological Achievements Related to the Development of European Cities”, N.A.T.O. ASI Series. Vol. 9.

 5. Dorin Chirtoacă

Din 17 iunie 2007 este primar general al municipiului Chișinău, obținând victoria cu 61,17% în fața candidatului comunist Veaceslav Iordan. Astfel, la ai săi 29 de ani pe atunci, Dorin Chirtoacă devenise cel mai tânăr primar al unei capitale europene. În 2011 a fost reales în funcția de primar, învângându-l în turul doi de scrutin pe socialistul Igor Dodon. Ca şi precedesorii săi, Dorin Chirtoacă a contribuit la dezvoltarea capitalei Republicii Moldova, implementînd mai multe proiecte pentru care a obţinut finanţare din partea Uniunii Europene. O primă realizare a fost procurarea în anul 2011 a 102 troleibuze noi, iar ulterior unităţile de transport au început a fi asamblate la Chişinău. De asemenea, printre proiectele cu care se poate mîndri actualul primar este şi reparaţia integrală străzilor Munceşti în 2012, şi Alecu Russo în 2014. Ultima stradă dispune de locuri de parcare special amenajate, dar şi de iluminat public pe baza de LED-uri. Acum cîteva zile, Primăria a inaugurat iluminatul public şi pe bulevardul Dacia, tronsonul cuprins între Porţile Oraşului şi Aeroport. Un alt proiect al lui Dorin Chirtoacă a fost reabilitarea Parcului Valea Morilor din sectorul Buiucani. Mai mult, ieri au demarat lucrările de reabilitare a scărilor acvatice şi a rotondei din acelaşi parc. De asemenea, la capitolul realizări poate fi adăugată şi construcţia primei străzi pietonale din capitală, Alexandru Diordiţa. De menţionat că lucrările de construcţie încă nu au fost finisate.

Redacţia CURENTUL

Inapoi la arhiva noutaților