TRIBUNA continuă publicarea clasamentelor convenţionale privind cele mai importante evenimente din istoria partidelor politice din Moldova. De data aceasta clasamentul nostru se referă la Partidul Democrat (PD).

1)    Apariţia Mişcării „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”

Mişcarea „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”, în baza căreia a apărut ulterior Partidul Democrat, a fost constituită în cadrul unei conferinţe, ce a avut loc la 8 februarie 1997. Mişcarea a fost fondată din iniţiativa membrilor blocului „Pro Lucinschi”, care şi-au propus drept scop să-l sprijine pe noul Preşedinte al republicii, Petru Lucinschi, ales în funcţie la finele lui 1996. În funcţia de preşedinte al formaţiunii a fost ales deputatul Dumitru Diacov. Mişcarea a fost înregistrată la Ministerul Justiţiei la data de 3 martie 1997.

2)    Primul succes electoral

În ajunul alegerilor parlamentare din 1998, în baza Mişcării, se creează blocul electoral pro-prezidenţial „Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă”. În alegerile parlamentare din 1998, blocul acumulează 294 691 voturi (18,16%) şi obţine 24 de mandate în Parlament, situîndu-se pe locul trei după Partidul Comuniştilor şi Convenţia Democrată din Moldova. Însă, chiar şi din această postură, blocul devine formaţiunea care are de cîştigat cel mai mult de pe urma alegerilor. În funcţia de Preşedinte al Parlamentului este ales Dumitru Diacov, iar în cea de Premier – Ion Ciubuc, ambii reprezentanţi ai BpMDP.

3)    Reorganizarea Mişcării pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă în Partidul Democrat

La 15 aprilie 2000, are loc Congresul II al Mişcării, care decide reorganizarea formaţiunii în Partidul Democrat din Moldova. De asemenea, Congresul îl realege pe Dumitru Diacov în funcţia de preşedinte al formaţiunii.

4)    Votul pentru majorarea pragului electoral de la 4% la 6%

În vara anului 2000, deputaţii Partidului Democrat votează, împreună cu deputaţii din alte partide, pentru majorarea pragului electoral de la 4% la 6%, dar astfel doar îşi sapă propria groapă. Aceasta pentru că în alegerile parlamentare anticipate din 25 februarie 2005, PD acumulează ceva mai mult de 5% şi rămîne în afara Parlamentului pentru patru ani.

5)    Reforma constituţională din 5 iulie 2000

La data de 5 iulie 2000, Partidul Democrat participă, alături de alte formaţiuni, la reforma constituţională, care prevedea transformarea Republicii Moldova din republică semiprezidenţială şi semiparlamentară, în republică parlamentară. În baza acestei reforme, cîteva luni mai tîrziu se organizează alegeri ale şefului statului în Parlament. După eşecul acestui exerciţiu, sînt declanşate alegerile parlamentare anticipate, iar PD, din partid de guvernare, care deţinea două din primele trei funcţii în stat, devine partid extraparlamentar.

6)    Crearea blocului „Moldova Democrată”

PD revine în forţă în mai 2004. Atunci, trei formaţiuni democratice puternice – AMN, PD şi PSL –  constituie blocul electoral „Moldova Democrată”, care
devine principala forţă de opoziţie şi acumulează la alegerile parlamentare din 2005 444 377 voturi (28,53%), obţinînd 34 mandate de deputat. PDM reuşeşte să promoveze pe lista blocului opt deputaţi. Imediat după accederea în Parlament, formaţiunea se detaşează de celelalte două componente ale blocului, creează propria fracţiune parlamentară şi decide să voteze pentru realegerea liderului comuniştilor, Vladimir Voronin, în funcţia de preşedinte al republicii.

7)    Criza internă din PD din 2007

În a doua jumătate a anului 2007 în PD izbucneşte o criză internă – disensiunile între Dumitru Diacov şi Vlad Filat devin evidente. În rezultat, Vlad Filat părăseşte partidul şi, la finele anului, constituie o nouă formaţiune – Partidul Liberal Democrat din Moldova.

8 )    Fuziunea cu PSL

În 2007, PD purcede la negocieri cu Partidul Social-Liberal, care se soldează cu decizia acestuia din urmă de a adera la PDM. Fuziunea are loc la data de 10 februarie 2008, în cadrul Congresului V al PDM. Însă, indiferent de această fuziune, dar şi de alte acţiuni, rezultatul înregistrat de PDM în alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 este unul slab – 45 698 voturi (2,97%).

9)    Venirea lui Marian Lupu în fruntea PD

În iunie 2009, ex-Speakerul Marian Lupu decide să părăsească Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi să adere la PD. El este ales preşedinte al PD la 19 iulie 2009, iar în alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009, formaţiunea acumulează 198 268 voturi (12,54%) şi obţine 13 mandate de deputat. Formaţiunea constituie, împreună cu alte partide democratice parlamentare, coaliţia de guvernămînt „Alianţa pentru Integrare Europeană”. Liderul PDM, Marian Lupu, devine candidatul AIE la funcţia de preşedinte al ţării, însă alegerile prezidenţiale din toamna-iarna anului 2009 eşuează.

10)  Venirea lui Vlad Plahotniuc în PD

Pe ultima sută de metri a campaniei electorale a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, pe lista electorală a PDM este inclus omul de afaceri Vlad Plahotniuc. În opinia unor analişti, aceasta a influenţat rezultatul PDM, care a obţinut în acele alegeri 15 mandate de deputat din 101. Formaţiunea devine din nou parte a coaliţiei de guvernămînt, liderul ei devenind din nou candidatul AIE la funcţia de preşedinte al republicii, dar şi preşedinte al Parlamentului. În opinia unor analişti, venirea lui Vlad Plahotniuc în PD a influenţat decisiv politica formaţiunii în perioada următoare şi poziţionarea ei pe eşichierul politic autohton.

sursa: tribuna.md