Rezultatele sondajului de opinie efectuat în cadrul serviciului Omnibus al CBS-AXA arată o tendinţă clară – stînga creşte uşor în preferinţele alegătorilor, iar partidele de centru-dreapta cedează. Astfel, dacă e să luăm drept bază datele acestui sondaj, care arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, în Parlament ar accede şase partide (PSRM – 14%, PCRM – 13,7%, PLDM – 12,8%, PL – 10,8%, PD – 8,8%, Patria – 7%), atunci putem deduce că forţele de stînga ar acumula împreună simpla majoritate – 52 mandate de deputat din 101 (PSRM şi PCRM – cîte 20 fiecare, iar Patria – 12 mandate). În acelaşi timp, partidele de centru-dreapta ar acumula doar 49 mandate şi ar rămînea în opoziţie (PLDM – 19, PL – 16, iar PD – 14).

Astfel, pornind de la aceste date, vedem că PSRM, PLDM şi PD ar pierde în procente, comparativ cu alegerile din 30 noiembrie 2014, ceva mai mult de 6%, iar PCRM – circa 5%. PL este într-o uşoară creştere – circa 1%, iar „Patria” nu a participat la precedentul scrutin parlamentar, fiind exclusă din campanie pe ultima sută de metri pe motiv că a admis încălcări ale legislaţiei la capitolul finanţarea activităţii formaţiunii. Totuşi, calculată în mandate, situaţia arată ceva mai optimist pentru partidele menţionate mai sus: PSRM, PLDM şi PD – pierd cîte 5 mandate, iar PCRM – doar 1. În acelaşi timp, PL cîştigă trei mandate, iar „Patria” – 12.

Pierderea PSRM se poate explica uşor, căci acest partid a avut de cîştigat procente, iar ulterior – mandate în plus din contul excluderii din alegeri a Partidului „Patria”. Acum, cînd alegătorii au avut ocazia să-şi exprime susţinerea pentru respectivul partid în cadrul unui sondaj, votul lor a mers anume spre „Patria” în detrimentul socialiştilor. Deci, prin această „separare” de voturi pe stînga, am obţinut răspuns la întrebarea care e rating-ul real al socialiştilor şi care a fost ponderea partidului Patria în scorul electoral înregistrat de PSRM.

Totodată, ar fi de menţionat că nu este încă clar dacă rezultatul sondajului arată ponderea reală a Partidului „Patria”. Pînă nu demult această formaţiune era identificată cu omul de afaceri Renato Usatîi, cel care a fost primul în lista ei în alegerile din 30 noiembrie 2014. Acum, Renato Usatîi este lider al „Partidului Nostru” (noua denumire a Partidului Popular Republican) şi nu este exclus că voturile respective în continuare vor „curge” spre formaţiunea dată. Astfel, la următorul sondaj „Patria” ar putea dispărea din rîndul formaţiunilor cotate cu şanse reale de a accede în Parlament, iar locul ei ar putea fi ocupat de „Partidul Nostru”. Aceasta schimbă datele problemei pe stînga eşichierului politic, dar nu influenţează coraportul de forţe pe eşichierul politic în general.

Revenind la partidele parlamentare, se poate de spus că şi scăderea de rating a PLDM, PD şi PCRM este explicabilă. Primele două formaţiuni politice au fost antrenate în ultimele luni într-un amplu proces de negocieri în vederea identificării soluţiilor optime pentru guvernarea ţării în continuare. Scandalurile ce au marcat acest proces, de rînd cu înrăutăţirea vizibilă a situaţiei social-economice din ţară, şi-au spus cuvîntul, de aceea era şi logic ca cele două formaţiuni să intre în declin la capitolul imagine şi rating.

Comuniştii au pierdut din rating-ul lor din cauza faptului că s-au apropiat prea mult de partidele de centru-dreapta, cu care au „flirtat” în repetate rînduri, iar electoratul lor a sancţionat pe loc un astfel de comportament. Cu atît mai mult că şi oponenţii comuniştilor de pe stînga s-au folosit de moment pentru a le aplica cîteva lovituri dureroase.

În cazul liberalilor, explicaţia este şi mai simplă – ei au crescut puţin datorită poziţiei principale ocupate în raport cu PLDM şi PD, dar, totodată, au ratat o altă parte din electoratul pe care l-ar fi putut atrage. Aceasta pentru că o parte din electoratul democratic îi acuză pe liberali că anume din cauza lor, mai bine zis a inflexibilităţii lor, a eşuat tentativa de a crea o nouă coaliţie de guvernare pro-europeană.

Aşa sau altfel, dar, comparativ cu alegerile din 30 noiembrie 2014, se pare că tabăra democratică pierde şase mandate de deputat, iar acestea de fapt şi înclină balanţa în favoarea forţelor de stînga, care, în caz de alegeri anticipate, ar putea prelua guvernarea. Deşi, există şi opinia că, încă nu se ştie cum ar fi arătat tabloul postelectoral dacă la alegeri participa şi Patria. Aşa sau altfel, partidele democratice şi pro-europene, după publicarea datelor acestui sondaj, ar trebui să-şi pună unele întrebări şi să ia anumite decizii privind comportamentul lor în continuare. În caz contrar…

Dumitru Spătaru