Din 2016 partidele din Republica Moldova vor fi finanțate din bugetul de stat. O lege în acest sens a fost deja adoptată de către Parlament, dar deocamdată nu e clar mecanismul în baza căruia se vor calcula sumele de care vor beneficia partidele, după cum nu sînt clare nici cifrele cu care se va opera exact, deoarece buget pe 2015 țara nu are, iar despre cel pe 2016 putem judeca cu o mare aproximație, pentru că nici politica bugetar-fiscală ce va sta la baza elaborării lui nu a fost deocamdată făcută publică măcar în linii mari.

În aceste condiții, vom opera cu cifrele cu care au operat și deputații la examinarea proiectului de lege în Parlament. Iar acestea arată că în total partidelor le-ar putea fi acordate din bugetul de stat circa 100 milioane de lei. Jumătate din această sumă va fi distribuită între partide în baza rezultatelor înregistrate în recentele alegeri parlamentare, iar cealaltă jumătate – în baza rezultatelor înregistrate în alegerile locale generale, care încă nu e clar dacă vor avea loc în acest an sau în 2016.

La prima etapă vom analiza distribuția celor circa 50 de milioane ce vor fi acordate partidelor în baza rezultatelor alegerilor parlamentare. Un calcul sumar arată că Partidul Socialiștilor și Partidul Liberal Democrat din Moldova ar obține peste 12 milioane de lei. PCRM s-ar alege cu aproximativ 10 milioane de lei, PD – peste 9 milioane de lei, iar PL – peste 6 milioane de lei.

Deoarece în alegerile locale nu există un prag electoral, la cea de-a doua jumătate a sumei vor pretinde un număr mult mai mare de partide. În Republica Moldova există destule partide care niciodată nu au trecut în Parlament, dar au reușit de fiecare dată să înregistreze rezultate frumoase în alegerile locale. Totodată, trebuie să luăm în calcul și faptul că, în linii mari, partidele parlamentare, conform unor sondaje, își vor menține procentajul din parlamentare și în locale. Astfel, putem deduce că sumele obținute de cele cinci partide mari menționate mai sus în baza rezultatelor alegerilor locale vor fi mai mici cu minimum o treime, parte care se va duce către partidele mici ce nu trec în Parlament, dar au rezultate destul de bune în locale. Adică, PLDM și PSRM vor mai aduna la bugetele lor încă circa 8 milioane de lei, PCRM – încă circa 6,5 milioane lei, PD – circa 6 milioane lei, iar PL – încă circa 4 milioane.

Dacă plusăm aceste cifre, care, de altfel, sînt destul de aproximative, vedem că PSRM și PLDM vor putea pretinde la circa 20 milioane lei anual fiecare, PCRM – 16-17 milioane lei, PD – 15 milioane lei, iar PL – peste 10 milioane lei. Adică, peste 80 de milioane le vor lua partidele considerate mari, iar ceva mai puțin de 20 milioane vor reveni partidelor considerate mici.

Este aceasta suficient pentru a combate fenomenul finanțării la negru a activității partidelor? Dacă ne orientăm după rapoartele financiare depuse de partide în cadrul alegerilor parlamentare din 2014, vedem că unele dintre partidele mari au cheltuit în jur de 30-35 milioane lei, iar altele – în jur de 13 milioane lei sau și mai puțin de 10 milioane. Partidele mici în genere au avut cheltuieli de cîteva zeci de mii de lei.

Să luăm cazul partidelor ce cheltuiesc cel mai mult în alegerile din Moldova. Dacă e să admitem că pentru un scrutin se cheltuiesc în medie 30 milioane lei, iar în decurs de patru ani sînt minimum două scrutine republicane, obținem suma de 70 milioane lei. În plus, în fiecare an, pentru activitățile curente ale partidelor sînt necesare circa 15 milioane lei, potrivit unor date neoficiale. Adică, în patru ani încă circa 60 milioane lei, care adunate cu cele 70 menționate mai sus dau 130 milioane lei. În același timp, calculele estimative de mai sus arată că maximum un partid mare poate aduna din alocările de la bugetul de stat în patru ani circa 80 milioane lei. Chiar și dacă e să admitem că în fiecare an bugetul va crește și, respectiv, vor crește și alocările pentru partide, este evident că partidele mari nu-și vor putea acoperi toate cheltuielile pe care le au numai din contul transferurilor din bugetul de stat de care vor beneficia.

În cazul partidelor mici situația e puțin diferită, iar unele dintre ele ar putea ieși chiar în cîștig de pe urma introducerii finanțărilor din bugetul de stat.

De aceea, cu titlu de concluzie se poate de spus că, chiar dacă nu rezolvă în totalitate problema finanțării tenebre a partidelor politice, legea adoptată recent de Parlament în acest sens este un serios pas înainte.

Dumitru Spătaru